Circa 79.000 de imigranți au sosit în Elveția, anul trecut, contribuind la creșterea numărului de rezidenți străini cu 14% în ultimii 5 ani, într-un ritm care a început să alerteze mediul politic, notează New York Times.
- Publicitate -
După presiuni din ce în ce mai accentuate, guvernul elvețian a reintrodus în această lună cote la eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii din Uniunea Europeană, iar Partidul Popular Elvețian (de dreapta) face în prezent presiuni pentru un referendum privind imigrația, care ar putea restabili controalele la frontierele cu statele UE, pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Elvețienii nu sunt singurii europeni rezervați cu privire la imigrație. Economiile în scădere, ascensiunea partidelor națio-naliste și perspectiva ca cetățenii din două dintre cele mai noi și mai sărace state UE, România și Bulgaria, să câștige acces nerestricționat pe piața muncii au pus la încercare ambițiile de a crea o Europă fără granițe, mai mult decât în orice moment de la intrarea în vigoare a Acordului Schengen în 1995.
Guvernul britanic a propus relaxarea prevederilor privind deportarea unor străini, dar și ideea ca imigranții să plătească pentru unele servicii de asistență medicală. Danemarca a reintrodus controalele la frontieră în urmă cu doi ani, sub presiunea Partidului Poporului Danez (de dreapta). Recent, Spania a cerut contracte de muncă românilor, după o creștere de patru ori a imigranților, anulând astfel un angajament anterior care le permitea acestora accesul liber în calitate de cetățeni UE.
Potrivit New York Times, decizia Elveției și-a atras o mustrare usturătoare din partea înaltului reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, Catherine Ashton, care a declarat că restricțiile "nu iau în considerare marile beneficii pe care libera circulație a persoanelor le aduce atât cetățenilor din Elveția, cât și din UE".
În pofida rezistenței crescânde față de migrație în cadrul Uniunii, pentru marea majoritate a lucrătorilor din Europa piața comună a forței de muncă nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, cu atât mai puțin într-o perioadă de dificultăți. Astfel, doar o treime din cetățenii străini care locuiesc în Uniune provin din alte state membre, echivalentul a 12,8 milioane de oameni dintr-un total de peste 500 milioane de europeni, potrivit datelor furnizate în 2011 de Eurostat.
În Elveția, economia a rămas în mare parte neatinsă de criza datoriilor care a cuprins cea mai mare parte a Uniunii Europene. Deși elvețienii respectă multe din regulile impuse membrelor UE, țara nu face parte din UE și și-a păstrat moneda proprie, francul elvețian. De asemenea, Elveția înregistrează un surplus bugetar. Economia sa a evitat recesiunea, iar rata șomajului este de aproximativ 3%, comparativ cu 27% în Spania, de 18% în Portugalia și aproape 11% în Italia.
