Ministrul german de Finanțe Wolfgang Schaeuble a sugerat duminică, într-un interviu pentru Wall Street Journal, că Grecia ar putea să nu mai primească bani din partea zonei euro dacă nu va aplica reformele anunțate, agitând spectul unei incapacități de plată.
- Publicitate -
"Grecia trebuie să decidă", a răspuns el când a fost întrebat dacă zona euro va acorda sau nu un al doilea plan de ajutoare, după cel din 2010, estimat la peste 130 de miliarde de dolari.
Europa este "pregătită să susțină Grecia" cu un nou plan de ajutorare, a subliniat ministrul german, dar dacă aceasta "nu pune în aplicare deciziile necesare și se mulțumește cu efecte ale unor anunțuri, (atunci) nicio sumă a vreunui ajutor nu poate rezolva problema", a insistat ministrul german.
"Poate că noi și partenerii noștri ar trebui să studiem modalități de ajutorare a Greciei în această sarcină dificilă într-un mod mai strict", a adăugat el, referindu-se la propunerea sa de a plasa Grecia sub tutelă bugetară în schimbul acordării unor noi ajutoare.
Germania ridică astfel tonul, în timp ce Atena a respins această propunere duminică, prin intermediul ministrului său de Finanțe Evanghelos Venizelos.
"Oricine impune unui popor o dilemă între a-l ajuta financiar și demnitatea națională ignoră învățăminte istorice fundamentale", a declarat Venizelos duminică, într-un comunicat, cu puțin înainte de apleca spre Bruxelles, unde va participa la summitul european de luni.
De altfel, propunerea germană a fost primită cu scepticism de către alte țări europene.
După mai bine de două săptămâni de negocieri intermitente și tensionate la Atena, Guvernul grec pare să fie pe punctul de a fi găsit un acord cu creditorii săi privați, în vederea ștergerii a 100 de miliarde de euro din datorie.
Efortul băncilor urmează să permită o reducere a datoriei țării la un nivel considerat sustenabil, deși încă foarte ridicat, de 120% din PIP până în 2020, de la 160% cât este în prezent.
Dacă nu obține acest plan, Grecia se află sub amenințarea unei incapacități de plată încă din 20 martie, termenul rambursării unor obligațiuni mai vechi în valoare de 14,5 miliarde de euro.
Însă, cu scopul de a-și asigura supraviețuirea și de a slăbi presiunile asupra zonei euro, Atena negociază, în paralel, cu creditorii săi instituționali, Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI), în vederea deblocării unui al doilea plan de susținere, decis la sfârșitul lui octombrie.
