Nici nu am intrat bine în Schengen că la Viena „prietenul” României Karl Nehammer și-a anunțat demisia după negocierile eșuate pentru formarea unui guvern cu social-democrații. Dacă toată această criză politică ne-ar fi prins în afara spațiului Schengen am fi așteptat mult și bine o ridicare a vetoului austriac.
- Publicitate -
Cu inima grea, președintele Austriei, provenit din rândul verzilor, l-a însărcinat pe Herbert Kickl, liderul partidului extremist FPÖ, care are şansa istorică de a ajunge la putere, în urma unei crize politice care ar putea schimba dramatic peisajul politic european. Principalele partide politice din Austria au promis să elimine Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă dreaptă, de la putere, după ce acesta a câştigat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, eşecul negocierilor de coaliţie l-a adus pe liderul FPÖ, Herbert Kickl, într-o poziţie favorabilă pentru a ajunge la cancelarie.
Cancelarul Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Conservator (ÖVP), şi-a anunţat demisia sâmbătă, după ce nu a reuşit să formeze un nou guvern împreună cu social-democraţii (SPÖ) şi liberalii de la Neos. Christian Stocker, secretarul general al ÖVP, care îl va înlocui pe Nehammer, a renunţat rapid la linia roşie a predecesorului său, indicând că intenţionează să poarte o serie de „discuţii serioase” cu Partidul Libertăţii pentru a forma o coaliţie. Într-o astfel de configuraţie, ÖVP ar urma să fie partenerul junior.
Deşi politica austriacă a fost mereu marcată de instabilitate, analiştii sunt de părere că evenimentele din weekendul trecut au consolidat poziţia FPÖ, indiferent de evoluţiile viitoare. „Probabilitatea ca Kickl să devină cancelar este acum foarte mare", a afirmat Thomas Hofer, un cunoscut analist politic austriac. „Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple rapid. Kickl însuşi probabil nu vrea alegeri anticipate, iar acum stimulentul său va fi să arate că poate încheia un acord, spre deosebire de ceilalţi." O astfel de victorie nu doar că ar reprezenta o premieră istorică pentru extrema dreaptă austriacă, dar ar întări şi influenţa în creştere a partidelor similare din Europa, punând astfel una dintre cele mai controversate figuri ale acestei mişcări la conducerea unui guvern naţional.
Acest scenariu era previzibil încă din septembrie
În urma alegerilor din acea lună, sprijinul pentru centrul politic al Austriei s-a fragmentat. FPÖ a obţinut cea mai mare cotă de vot din istoria sa, profitând de scandalurile politice şi de dificultăţile economice care au erodat încrederea populaţiei în instituţiile politice tradiţionale. Partidul a obţinut voturile a peste un sfert din alegători, aproximativ 29% din total. Opiniile pro-ruseşti ale lui Kickl, convingerile sale conspirative legate de pandemia de COVID-19 şi relaţiile controversate cu trecutul nazist al Austriei l-au făcut un lider prea toxic pentru Nehammer şi alţi centrişti, care au promis să-l ţină departe de putere.
Totuşi, în Austria, ideea unui „cordon sanitar” împotriva extremei drepte a fost întotdeauna o chestiune incertă, având în vedere că Partidul Libertăţii, fondat în 1956, a avut mai multe perioade la guvernare. FPÖ a fost partener de guvernare în coaliţii cu ÖVP în 1999 şi 2017, dar şi cu SPÖ în 1983, având, de asemenea, o lungă tradiţie de guvernare în statele federale ale Austriei.
