Consilierii locali constănțeni nu s-au prea omorât cu munca de-a lungul actualului mandat, dovadă fiind, în acest sens, sporadicele inițiative, luări de poziție și dezbateri publice prin care s-au remarcat. Destul de rezervați atunci când vine vorba de activitatea din cadrul Consiliului Local, numărul foarte redus de ședințe ordinare vorbind de la sine, dar aprobând fără rezerve proiectele de hotărâre, aleșii constănțeni se află într-un con de umbră din punct de vedere al vizibilității în plan public. Consilierii se bucură deci de statutul de "mașinuțe de vot care aprobă ce spune primarul".
- Publicitate -
Potrivit Institutului pentru Politici Publice București, care a decis să dea publicității rezultatele raportului "Consilierul local față în față cu trei ani de mandat, Moni-torizarea activității consilierilor locali din Consiliul Local Municipal Constanța în perioada 2004-2007\" înainte de alegerile locale din acest an, consilierii locali constănțeni dovedesc "o pasivitate fantastică în ceea ce privește propria activitate". Rezultatele au fost făcute publice ieri, în cadrul unei conferințe de presă la care, alături de reprezentanți ai presei locale, au participat și câteva organizații non-guvernamentale.
Astfel, din datele proiectului IPP, reiese că aleșii locali constănțeni nu beneficiază de rapoarte anuale de activitate. În ciuda faptului că, potrivit Corinei Cristea, coordonator al raportului, "IPP a solicitat Primăriei Constanța, în baza Legii 544 privind accesul la informațiile de interes public, date despre rapoartele anuale de activitate ale aleșilor locali", Institutul nu a primit niciun răspuns. Mai mult decât atât, reprezentantul IPP susține că Primăria Constanța nu a răspuns în niciun fel nici după ce Iinstitutul a cerut o motivare oficială pentru neprimirea rapoartelor de activitate. De menționat este și că aceste rapoarte nu figurează nici pe site-ul primăriei. În acest sens, Corina Cristea a declarat: "Consilierii locali nu îndeplinesc responsabilitatea de a da socoteală electorilor despre (ne)realizările lor nici în preajma alegerilor locale". Totodată, coordonatorul proiectului a precizat: "Chiar dacă mâine, spre exemplu, vor fi afișate aceste rapoarte, nu înseamnă implicit că ele au existat până în clipa de față". Concluzia este, potrivit reprezentantului IPP, "că aleșii locali constănțeni stau într-un con de umbră față de primar, ei confruntându-se cu o lipsă de vizibilitate majoră". "Noi nu știm, deci, dată fiind inexistența acestor rapoarte de activitate, ce performanțe au aleșii locali, dacă au participat la dezbateri publice și nici ce intenții și inițiative au avut ei și, per ansamblu, dacă și-au îndeplinit sau nu atribuțiile care le revin", a afirmat Cristea.
Codași la ședințe, campioni la proiecte de hotărâre
IPP a solicitat, de asemenea, având la bază aceleași prevederi legale care fac referire la accesul la informații de interes public, numărul de ședințe de Consiliu Local care au fost susținute în perioada iulie 2004 - decembrie 2007. Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Primăria Constanța și din analiza datelor reiese că "activitatea generală a Consiliului Local al Municipiului Constanța a fost alcătuită din 33 de ședințe", de unde rezultă, potrivit IPP, că prevederea conform căreia "Consiliul Local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului" nu a fost respectată. În acest sens, Corina Cristea a atras atenția: "Este un aspect îngrijorător! Înseamnă, practic, că actualul Consiliu Local nu are activitate. Dacă media pe țară, pentru acest interval de timp, este de 60-70 de ședințe, la Constanța nu avut loc decât 33, ceea ce înseamnă că au fost luni în care aleșii nu s-au întâlnit". Interesant de remarcat este însă că numărul proiectelor de hotărâre adoptate în ședințele CL Constanța este de 2.335, număr foarte mare în raport cu cel al ședințelor, atât ordinare, cât și extraordinare, acestea din urmă fiind în număr de două. "Numărul de ședințe foarte scăzut de ambele tipuri ale Consiliului Local din Municipiul Constanța este un prim indiciu al activității slabe și lipsite de vizibilitate a forului local", se precizează în raportul IPP. Cristea a subliniat, din această perspectivă, și faptul că "s-a constatat o pasivitate fantastică a consilierilor locali constănțeni, ei fiind, după toate semnele, mașinuțe de vot care aprobă ce spune primarul". "Procesul deliberativ ar trebui să fie într-o mai mare măsură apanajul consilierilor", a mai declarat ea.
Pentru trasul sforilor… preferă Constanța
Consilierii locali constănțeni nu sunt însă fruntași și în ceea ce privește deplasările în străinătate, ei fiind, conform raportului IPP, destul de "sedentari", preferând să tragă sforile de acasă. Cu toate acestea, unul dintre aleșii locali se remarcă prin cele mai dese ieșiri, în comparație cu alți colegi de-ai săi, care n-au depășit, în calitate de consilieri, granițele țării. Patru zile în Republica Moldova, cinci în Belarus și cinci în Rusia, la Sankt Petersburg reprezintă călătoriile în interes de serviciu ale consilierului PSD, Nicolae Moga.
Cu sau fără laptop
O altă problemă ridicată în cadrul evenimentului de ieri a fost cea a laptop-urilor consilierilor locali, "zestre" provenind din actualul mandat, ca urmare a unei hotărâri de CL. În acest sens, s-a remarcat faptul că, deși fiecare dintre cei 27 de consilieri locali are un laptop, puțini (sau chiar niciunul) sunt cei care participă la ședințele de CL având calculatorul în dotare. Laptop-ul stă, după toate semnele, mai bine pe biroul de acasă, decât la masa negocierilor susținute, cum altfel?, numai și numai pentru binele constănțeanului. Cert este însă faptul că actualii consilieri au un mod ciudat de a le arăta constănțenilor cât de preocupați sunt ei de soarta lor.
Băsescu, Rădulescu și Dragomir, consilierii care au luat notă de trecere de la IPP
Potrivit aceluiași raport, aleșii locali constănțeni care se bucură de o imagine bună în societatea civilă sunt Doina Băsescu, consilier PD-L, liberalul Victor Rădulescu, iar din partea PSD, Cristinel Dragomir. Cei trei consilieri reprezintă excepția de la regulă, dat fiind faptul că, în conformitate cu raportul IPP, aleșii locali constănțeni sunt priviți ca niște "mașinuțe de vot care aprobă ce spune primarul".
Astfel, în ceea ce privește nota acordată de societatea civilă, colaborarea cu ONG-urile și organele de presă, cei trei sunt singurii care au avut, de-a lungul acestui mandat, o activitate de care să nu le fie rușine.
