Primul an de la data integrării în Uniunea Europeană nu a presupus, așa cum era de așteptat, un salt reprezentativ către modernizarea administrațiilor publice locale. Orașele și comunele constănțene rămân integrate fie în ignoranță, fie în dificultățile inerente lipsei de fonduri, acestea din urmă atât de necesare unei mai bune funcționări a serviciilor în folosul comunității.
- Publicitate -
În ciuda faptului că interesul autorităților locale, dar și al instituțiilor abilitate a fost anul acesta, în comparație cu anii trecuți, unul mai mare, rezultatele eforturilor depuse rămân departe de ceea ce am putea numi o schimbare remarcabilă a modului de funcționare a demersurilor administrative. Fie că este vorba de o slabă informare, fie despre un dezinteres total, există localități sărace în județul Constanța care nu au depus nici măcar o cerere de finanțare. Unii dintre edili nu au știut nici măcar de existența posibilității de a beneficia de consultanță din partea Consiliului Județean și a Prefecturii Constanța.
Prețul succesului pentru Mihai Viteazu
Astfel, din 1.440 de proiecte depuse de nivel național, au fost considerate finanțabile doar 96 dintre ele. La nivelul județului Constanța, din numărul total de 52 de proiecte depuse – din care, ulterior, au rămas doar 50, două dintre ele neîndeplinind condițiile de eligibilitate – unul singur va primi finanțare. În urma analizei Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a rezultat faptul că unicul proiect care va beneficia de finanțare este cel depus de primăria Mihai Viteazu, fiind vorba, mai exact, de "Noi instrumente de îmbunătățire a managementului serviciului public de gestionare a deșeurilor solide în Primăria Mihai Viteazu", în valoare de 94.000 euro. Referitor la acest succes, primarul Gheorghe Grameni a declarat: "Și eforturile au fost pe măsură. Noi intenționăm amenajarea a opt puncte de colectare a deșeurilor, achiziționarea unei mașini de gunoi și a unor pubele. Pentru elaborarea proiectului și depunerea cererii de finanțare am contractat o firmă de consultanță, fapt care ne-a costat 15.000 lei".
În ceea ce privește demararea propriu-zisă a proiectului, Grameni a ținut să menționeze faptul că, în prezent, "se așteaptă ca banii să fie virați în cont, iar ulterior acestui fapt va fi organizată licitația publică care va permite startul lucrărilor". Grameni a precizat, de asemenea, că "a fost semnat contractul cu Oficiul Plăți Contracte Phare din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative".
Eșecuri fără vinovați
Întrebat despre potențialele cauze care au dus la un rezultat atât de slab în ceea ce privește finanțarea Phare în cazul celor 50 de proiecte depuse, subprefectul Adrian Nicolaescu a declarat: "E adevărat că rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare, însă nu căutăm vinovați. Noi am încercat să convingem cât mai multe primării să depună proiecte, pentru că sunt foarte multe localități care necesită modernizare. Dar nu putem determina cu exactitate motivele pentru care cererile de finanțare nu au primit avizul favorabil".
Despre susținerea acordată de Prefectura Constanța în elaborarea proiectelor, Ileana Gugoașă, Șef Serviciu Integrare Europeană și Relații Publice, a precizat: "Noi am asigurat, prin cadrul serviciului nostru, consultanța pentru aproximativ 20 de primării și, în afară de asta, am elaborat scrisori de susținere a proiectelor, am promovat importanța realizării lor în județ".
Consultanță pe banii primăriei
Surprinzător este faptul că, dintre cele 30 de primării care au inițiat proiecte în cadrul Programului Phare - Fondul de modernizare a administrației publice locale, puține dintre ele au habar că cererile lor de finanțare au fost respinse. Neprimind nicio înștiințare în sensul acesta, primarii par ușor picați din cer.
Primăria Chirnogeni a depus două proiecte, însă, până la această dată, nu are un răspuns în sensul finanțării lor. Primarul Gheorghe Manta susține că nu cunoaște nici dacă proiectele au fost considerate eligibile și, cu atât mai puțin, finanțabile. În ceea ce privește consultanța în scopul elaborării lor, Manta a precizat că nu a apelat nici la prefectură, nici la Consiliul Județean, ci a preferat o firmă privată de consultanță, plătită cu 1000 euro, bani de la bugetul local.
Nici comuna Lumina nu va vedea cum planurile de modernizare prind contur, și asta pentru că proiectele propuse nu au fost aprobate. Primarul Ioan Roman a declarat că nu a avut în vedere o posibilă consultanță din partea instituțiilor abilitate.
Mihai Soare, primarul din Siliștea, a declarat că a beneficiat, la cerere, de consultanță atât din partea Consiliului Județean Constanța, cât și de la prefectură, în vederea elaborării celor două proiecte. Ajutorul a fost însă în zadar, gospodarul șef neavând idee nici de faptul că cererile de finanțare au fost respinse, nici de motivele pentru care ele nu au îndeplinit toate condițiile finanțării.
