România se confruntă cu un nou val de fraude cibernetice și telefonice, pe măsură ce atacatorii își perfecționează metodele de manipulare pentru a obține acces la date personale și conturi bancare. Tot mai mulți cetățeni raportează tentative complexe de înșelăciune, în care escrocii nu mai folosesc doar mesaje suspecte, ci identități false bine construite, pagini web clonă și tactici agresive de inginerie socială pe aplicațiile de mesagerie.
- Publicitate -
Experții avertizează că tehnologia actuală permite crearea unor „capcane” digitale aproape imposibil de diferențiat, la prima vedere, de interacțiunile oficiale. De la investiții fictive promovate prin reclame înșelătoare până la apeluri telefonice în care infractorii pretind că sunt ofițeri antifraudă, escrocii exploatează frica, urgența și buna-credință a victimelor.
Apeluri „oficiale” care se închid imediat când sunt verificate
O tânără a povestit pe Facebook cum a fost la un pas de a deveni victimă după ce a primit un apel aparent legitim.
„Mă sună un număr necunoscut. Un bărbat spune că este reprezentant al Poliției și îmi vorbește despre un dosar de fraudă bancară în care ar apărea semnătura mea. A menționat inclusiv adresa sediului de pe strada Regina Elisabeta", a relatat aceasta.
După ce i-a cerut interlocutorului să își spună clar numele și l-a anunțat că înregistrează conversația, apelul s-a întrerupt instantaneu.
„Dacă nu citisem recent despre o fraudă similară, probabil m-aș fi speriat și ar fi durat mai mult să-mi dau seama ce se întâmplă", a adăugat ea, întrebându-se cum au ajuns escrocii în posesia datelor sale personale.
Bombardament de apeluri din străinătate și mesaje false
Un alt tipar frecvent este reprezentat de apelurile repetate din afara țării. O persoană povestește că a fost sunată timp de o săptămână de numere internaționale, pe care a ajuns să le blocheze pe rând.
„La primul apel am răspuns din greșeală, apoi le-am respins pe toate. Am bănuit că este o schemă. Datele noastre probabil ajung pe DarkNet după breșe de securitate", a explicat aceasta.
Tot mai răspândite sunt și mesajele de tip phishing. Un exemplu este SMS-ul care anunță livrarea unui colet și solicită alegerea unui locker prin accesarea unui link. Pagina deschisă imită perfect site-ul unei firme de curierat, însă solicită introducerea datelor personale indiferent de opțiunea selectată.
Rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie, principalele canale de fraudă
Experiențele utilizatorilor sunt confirmate de date oficiale. Potrivit unui raport Revolut lansat la București pe 26 februarie 2026, fraudele sunt tot mai frecvente pe aplicațiile de mesagerie și rețelele sociale, arată adevarul.ro.
La nivel global:
- platformele Meta generează 44% dintre escrocheriile raportate în 2025;
- fraudele provenite de pe Telegram au crescut cu 233%, ajungând la 21% din total;
- 58% dintre escrocheriile legate de locuri de muncă provin de pe Telegram;
- fraudele inițiate pe TikTok au crescut de șase ori într-un singur an.
În România, tendința este similară. În 2025:
- 20% dintre fraude au provenit de pe Facebook;
- platformele Meta au generat aproape jumătate din escrocheriile din social media;
- Telegram s-a situat pe locul al doilea, cu 19%.
Cel mai răspândit tip de fraudă rămâne cel legat de cumpărături online (60%), urmat de escrocheriile cu locuri de muncă (15%) și investițiile fictive (7%).
Un studiu Juniper Research arată că platformele sociale au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro din reclame frauduloase care au vizat utilizatori europeni doar în 2025.
Un fenomen organizat, nu incidente izolate
Specialiștii spun că fraudele online au devenit un fenomen amplu și bine organizat. Escrocii folosesc date obținute din breșe de securitate, baze de date compromise sau informații publice pentru a construi scenarii credibile și a provoca reacții emoționale rapide.
În acest context, prudența rămâne principala formă de protecție: verificarea instituțiilor prin canale oficiale, evitarea accesării linkurilor primite prin SMS sau mesaje private și refuzul furnizării datelor bancare în urma apelurilor neașteptate.
Ce trebuie să facă victimele unei fraude
Avocata Elena Grecu a explicat pentru „Adevărul” că reacția rapidă este esențială pentru limitarea pierderilor.
„Primele ore pot face diferența între recuperarea banilor și pierderea definitivă a acestora", a precizat aceasta.
Principalii pași recomandați:
- oprirea imediată a comunicării cu fraudatorul;
- salvarea tuturor dovezilor (mesaje, capturi, linkuri, ordine de plată);
- contactarea urgentă a băncii pentru blocarea cardului și contestarea tranzacției;
- depunerea unei plângeri penale la Poliție;
- raportarea contului sau anunțului fraudulos platformei unde a apărut;
- sesizarea autorităților competente în domeniul financiar sau cibernetic;
- solicitarea de consultanță juridică pentru recuperarea prejudiciului.
Cum recunoști un site fals
Specialista recomandă verificarea atentă a adresei web. Prezența „https://” și a simbolului lacătului indică o conexiune criptată, însă nu garantează autenticitatea site-ului. Infractorii folosesc frecvent domenii aproape identice cu cele reale, modificând o singură literă.
De asemenea, magazinele online legitime afișează date clare de identificare: adresă fizică, telefon funcțional și cod fiscal. Lipsa acestora este un semnal de alarmă, la fel ca prețurile exagerat de mici sau textele traduse defectuos.
Momentul plății este cel mai sensibil. Platformele sigure folosesc autentificarea 3D Secure — confirmare prin cod SMS, aplicație bancară sau biometrie. Dacă plata se face fără verificări suplimentare sau prin transfer direct, riscul de fraudă este ridicat.
Experții recomandă și utilizarea unui card separat pentru cumpărături online, evitarea salvării datelor bancare pe site-uri comerciale și renunțarea la tranzacții financiare atunci când utilizatorii sunt conectați la rețele Wi-Fi publice.
