Modul în care războaiele mondiale, regimurile fascist și comunist au marcat Europa secolului XX a constituit, în luna martie, subiectul unei audieri publice organizate de Parlamentul European și Președinția cehă a Uniunii Europene. Dacă Vestul a început, după 1945, construcția unei uniuni bazate pe democrație și piețe deschise, țările din spatele Cortinei de Fier au rămas, o bună perioadă, sub comunism.
- Publicitate -
În acest context, la două decenii după căderea Zidului Berlinului, evenimentul organizat de Parlamentul European a prilejuit o analiză a felului în care comunismul este perceput în Vest. Astfel, europarlamentarul leton Tunne Kelam a subliniat un aspect ce încă îi surprinde pe vest-europeni, și anume faptul că în primii zece ani, după cel de-al doilea război mondial, un milion de oameni au fost uciși în Europa Centrală și de Est. În cadrul aceleiași dezbateri, deputatul PE György Schöpflin (Ungaria) a vorbit despre consecințele dezin-teresului manifestat de vestici față de experiența Estului. Pentru vest-europeni, "crimele comuniste sunt mai puțin importante decât cele naziste", ceea ce "creează sentimentul nedreptății" și, totodată, "macină relațiile dintre Est și Vest", a ținut să menționeze eurodeputatul maghiar.
Interesant de remarcat sunt rezultatele unui sondaj efectuat în Suedia de Institutul pentru Informare despre crimele comunismului, rezultate din care reiese că 90% dintre tinerii chestionați (care aveau vârste cuprinse între 15 și 20 de ani) nu auziseră niciodată de Gulag, în pofida faptului că 95% erau bine informați despre Holocaust. Totodată, 40% dintre participanții la sondaj consideră că regimul comunist a contribuit la creșterea prosperității lumii.
Participant, și el, la eveniment, Marius Oprea, de la Institutul pentru Anchetarea Crimelor Comuniste a declarat: "Peste 10.000 de oameni au fost împușcați de Securitate fără nicio sentință, iar dintre cei un milion de prizonieri politici, peste 10% au fost omorâți în România în timpul detenției". Oprea a propus plata unor pensii familiilor victimelor.
Nu în ultimul rând, trebuie precizat că printr-o rezoluție privind conștiința europeană și totalitarismul, deputații din PE au solicitat, pe 2 aprilie, ca data de 23 august să devină "Ziua europeană a memoriei victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare". Potrivit informațiilor prezente pe site-ul oficial al PE, această zi ar marca data pactului din 1939 dintre Hitler și Stalin, pact ce a afectat milioane de europeni. "Rezoluția mai cere păstrarea dovezilor documentare ale trecutului și deschiderea arhivelor deoarece «nu există reconciliere fără adevăr și amintire»", se mai arată pe site-ul instituției europene.
Pentru unii est-europeni, regimul totalitar reprezintă, și în 2009, viața de zi cu zi. Concret, la granița de est a Uniunii Europene, moldovenii din Republica Moldova se confruntă, poate mai mult ca niciodată, nu doar cu mentalitatea comunistă, ci și cu ororile unui regim crud, absurd, de neînțeles, regim "girat" cu încă-pățânare și insistență de președintele Vladimir Voronin.
