Guvernul adoptă prea multe ordonanțe de urgență, autoritățile nu sunt transparente cu informaţiile de interes public, Codul de Etică în Poliție și Jandarmerie trebuie actualizat cu reguli relevante de integritate şi cu îndrumări practice, iar numirile în funcții de conducere în Poliție, inclusiv prin împuternicire, să se bazeze strict pe merit și să fie urmare a unor concursuri deschise, standardizate și transparente. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului pentru România publicat joi de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.
- Publicitate -
Raportul de evaluare al celei de-a cincea runde a GRECO evaluează eficienţa cadrului existent în România pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul persoanelor cu funcţii executive de conducere (preşedintele, prim-ministrul, vicepremieri, miniştri, secretari şi subsecretari de stat, consilieri prezidenţiali, consilieri de Stat şi consilierii ministrului şi de către Poliţie şi Jandarmerie.
Documentul arată că România are în vigoare Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) pentru perioada 2021-2025, a dezvoltat un cadru instituţional de integritate și un cadru legal, dar există o serie de aspecte care ar trebui îmbunătăţite.
Principalele concluzii din raportul GRECO:
„O problemă de serioasă îngrijorare” - Guvernul emite prea multe ordonanțe de urgență
„Pentru a preveni riscuri de conflict de interese ar trebui făcute verificări de integritate ale oficialilor guvernamentali, ca parte a procesului de numire.
Codurile de conduită aplicabile trebuie evaluate pentru a acoperi toate aspectele relevante în materie de integritate, însoțite de îndrumări practice și de monitorizare și aplicare adecvată, potrivit hotnews.ro
Ar trebui să se desfășoare informări și instruiri dedicate și regulate, iar consilierea confidențială să fie pusă la dispoziția tuturor.
Informațiile de interes public nu sunt publicate în mod regulat pe internet, în ciuda cerințelor legale interne. Nu există un mecanism independent de supraveghere împotriva refuzului autorităților de a oferi informații.
Recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparența efectivă și consultările publice semnificative și trebuie abordată cu prioritate.
Cadrul legal de integritate existent necesită o mai mare claritate, coerență și predictibilitate.
Codul de Etică aplicabil Poliției şi Jandarmeriei să aibă reguli relevante de integritate
În ce priveşte instituţiile de aplicare a legii, cel mai recent plan de integritate al MAI, care a fost adoptat în decembrie 2022, îşi extinde aria de aplicare către Poliţie, iar măsurile sale au fost de asemenea implementate de către Jandarmerie.
Există, de asemenea, o nevoie de a actualiza Codul de Etică aplicabil Poliției şi Jandarmeriei care să includă reguli relevante de integritate şi de a-l completa cu îndrumări practice şi exemple care reflectă realitatea de zi cu zi.
Verificări de integritate nu au loc înaintea tuturor recrutărilor şi la intervale regulate în timpul carierei personalului de punere în aplicare a legii.
„Desemnarea în poziţii de conducere în Poliție și Jandarmerie este lăsată la discreția superiorului direct"
Reprezentarea femeilor la toate nivelurile, în special în eșaloanele superioare ale Poliției şi Jandarmeriei, este un aspect care necesită măsuri ulterioare.
Desemnarea în poziţii de conducere, în special în virtutea „împuternicirii”, este lăsată predominant la discreția superiorului direct. Sistemul de permitere a activităților secundare este lipsit de aranjamente eficiente de supraveghere.
La nivelul Jandarmeriei nu există reguli și procedură care să reglementeze declararea și gestionarea conflictelor de interese.
În raportul său, GRECO face României 26 de recomandări:
Să se introducă reguli prin care verificări de integritate să aibă loc înainte sau chiar la numirea în funcţie a membrilor Guvernului, a consilierilor prezidenţiali sau a consilierilor miniştrilor, pentru a identifica şi gestiona orice posibil conflict de interese.
În interesul transparenţei, numele, domeniile de responsabilitate şi informaţii despre activităţile auxiliare (când acestea sunt îndeplinite) ale consilierilor miniştrilor să fie făcute publice şi uşor accesibile.
Să fie făcută o analiză sistemică a riscurilor de corupţie şi legate de integritate care să vizeze toate persoanele cu funcţii executive de conducere, să aibă loc inclusiv identificarea măsurilor de remediere corespondente şi să fie integrată în planurile de integritate care ar fi subsecvent revizuite sau adoptate, iar planurile de integritate să fie publicate online şi revizuite, dacă este cazul.
Să fie făcut un studiu analitic cuprinzător al cadrului legal de integritate existent și, în funcție de constatări, să fie revizuit cadrul actual de integritate pentru a spori claritatea, coerența și caracterul complet al acestuia.
Să fie adoptate ori revizuite şi publicate online coduri de conduită pentru persoane cu funcţii executive de conducere sau alt document adecvat pentru preşedinte, acoperind toate aspectele de integritate relevante (conflicte de interese, cadouri, contacte cu părţi terţe, activităţi auxiliare, informaţii confidenţiale, restricţii post-angajare), însoţite de prevederea unei îndrumări clare.
GRECO cere mecanism independent pentru a examina plângerile împotriva refuzului autorităţilor de a transmite informaţii de interes public.
Să se asigure o monitorizare adecvată şi o punere în aplicare a codurilor de conduită.
Briefing-uri dedicate şi robuste şi/sau formare practică privind standarde de integritate să aibă loc sistematic pentru persoane cu funcţii executive de conducere la preluarea funcţiei şi după aceasta în mod regulat.
Să fie creat un mecanism independent de supraveghere pentru a examina plângerile împotriva refuzului autorităţilor de a transmite informaţii de interes public şi pentru a garanta implementarea efectivă a legislației privind accesul la informaţii şi, conform cerințelor cadrului juridic naţional, informațiile de interes public să fie publicate şi actualizate în mod regulat de către autoritățile de la nivel central pe paginile de internet relevante pentru a facilita accesul publicului la informații și rolul acestuia de a le supraveghea activităţile.
Să fie făcut cu prioritate un studiu pentru a evalua practica de legiferare prin ordonanțe de urgență, existența unor garanții și controale adecvate și eficiente și, în contextul conținutului și concluziilor sale care ar trebui făcute publice, cadrul de reglementare și practica să fie revizuite în consecință şi să fie asigurat în mod efectiv un nivel adecvat de consultare publică cu privire la proiectele de ordonanţe de urgenţă şi doar excepţiile specifice şi limitate de la această regulă să fie posibile şi clar reglementate.
Transparenţa proiectelor legislative ale Guvernului să fie în continuare îmbunătăţită prin luarea de măsuri pentru a se asigura un nivel efectiv şi larg al consultărilor publice în ce priveşte proiectele actelor normative ale Guvernului.
Creşterea perioadei minime a consultărilor publice pentru a permite consultări efective şi de substanţă şi furnizarea publică a „amprentei legislative”, documentarea şi dezvăluirea contribuţiilor externe substanţiale (cuprinzând contribuţiile primite, părţile implicate şi justificarea pentru acceptarea sau respingerea lor) de la începutul procesului de elaborare legislativă.
Să fie introduse reguli detaliate şi îndrumare cu privire la modul în care persoane cu funcţii executive de conducere se angajează în contacte cu lobbişti şi alte părţi terţe care caută să influenţeze procesul de luare a deciziilor şi activitatea.
Să fie dezvăluite în mod regulat informaţii suficiente despre scopul acestor contacte, precum identitatea persoanei/persoanelor cu care (sau în numele căruia) întâlnirea (întâlnirile) au avut loc şi subiectul (subiectele) specific (specifice) al/ale discuţiei.
În cazul unui conflict de interese ad hoc între interesele private şi funcţiile publice, să fie introdusă o cerinţă de dezvăluire, abţinere sau retragere în cazul persoanelor cu funcţii executive de conducere, inclusiv referitor la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Declarațiile de avere și interese să fie verificate efectiv și substanţial de către Agenția Națională de Integritate.
Regulile privind cadourile şi toate formele de beneficii/avantaje aplicabile persoanelor cu funcţii executive de conducere să fie mai specifice şi însoţite de îndrumare potrivită, şi (ii) instituţiile guvernamentale centrale să dezvăluie lista cadourilor de protocol primite, în mod regulat şi în timp util, în conformitate cu cerinţele statutare.
Să fie dezvoltate reguli post-angajare şi aplicate persoanelor cu funcţii executive de conducere și să fie stabilit un mecanism efectiv de monitorizare a acestor reguli.
Declarațiile de avere și interese ale persoanelor cu funcții executive de conducere să fie verificate efectiv și substanţial, în mod regulat, de către Agenția Națională de Integritate, iar agenția să fie dotată cu resurse și mijloace sporite.
Luarea măsurilor necesare în curs pentru a menține o forță de muncă suficientă și stabilă pentru a face față provocărilor actuale cu care se confruntă Direcția Națională Anticorupție.
