Un ofițer român în rezervă care avea acces la informații legate de operațiunile de la baza Mihail Kogălniceanu a declarat pentru AP, sub protecția anonimatului, că acolo au avut loc escale și activități americane suspecte, care ar avea legătură cu programul CIA de închisori secrete.
- Publicitate -
Ofițerul român cu rang înalt, citat în ediția electronică a International Herald Tribune, care preia o știre Associated Press, afirmă că a fost martor la trei asemenea episoade în 2004 și două în 2005, întotdeauna la ora 1 noaptea.
Într-un colț retras al bazei aeriene extrem de bine păzite, doi lunetiști urcau pe un acoperiș și își ocupau pozițiile. În scurt timp, în apropiere apărea un microbuz negru, oprea și aștepta. Un avion ateriza, iar microbuzul negru îi sosea în întâmpinare. Se făcea schimb de pachete mari și misterioase care, potrivit oficialului român, păreau a fi suspecți de terorism legați.
Oficialul, un ofițer de rang înalt în rezervă care avea acces la informații legate de operațiunile de la Kogălniceanu, spune că avioanele plecau apoi spre nordul Africii cu încărcătura lor și doi agenți CIA la bord. Piloții americani falsificau în mod curent datele din registrele de zbor sau nu le completau deloc. Avioane cargo C-130 Hercules și alte avioane militare americane venite din Irak au aterizat adesea într-o zonă cu acces restricționat a bazei aeriene, unde mimau probleme tehnice și rămâneau sub pază câteva zile, așteptând reparații care nu aveau loc niciodată.
Accesul în trei clădiri ale secțiunii militare a bazei de la Kogălniceanu era strict interzis angajaților români, dar erau frecventate și controlate de americani.
"Totul era aranjat și făcut să arate ca niște activități normale. Dar credeți-mă, era foarte neobișnuit", a spus oficialul, care a solicitat să nu i se dezvăluie identitatea din motive de securitate. "De la 50 de metri, spui că sunt «colete»", a spus el, referindu-se la "schimburile" dintre avioanele care aterizau și microbuzul negru. "Dar cred că în avioane erau oameni și erau legați".
Aceste declarații întăresc suspiciunile cu privire la participarea României la așa-numitele extrădări extraordinare - transferare a unor suspecți de terorism din țară în țară de către CIA, în afara cadrului legal. Militanții pentru drepturile omului spun că această practică a fost preferată de CIA pentru ca prizonierii să poată fi interogați în țări unde tortura nu este interzisă.
Detalii despre acest program ies la iveală treptat, spre nemulțumirea Statelor Unite. Săptămâna aceasta, după ani de negare, Marea Britanie a recunoscut că CIA a folosit un teritoriu britanic din Oceanul Indian pentru escale ale unor zboruri suspectate că transportau suspecți de terorism.
Vineri, Comisia Europeană a acuzat România și Polonia că evită să răspundă cererilor sale de a-și clarifica rolul în programul CIA. Ambele țări neagă acuzațiile că ar fi găzduit închisori secrete ale CIA, incluse într-un raport al lui senatorului elvețian Dick Marty pentru Consiliul Europei.
În asemenea închisori, deținuții erau în general ținuți în lanțuri și izolați, cu încălcarea Convenției europene a drepturilor omului. Un asemenea tratament ar încălca și legile României și angajamentele sale pentru respectarea drepturilor omului, o condiție esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Dar autoritățile române neagă că CIA ar fi avut închisori secrete pe teritoriul țării.
Pe de altă parte, deși oficialul anonim român descrie manevre suspecte și activități americane secrete, el spune că nu a văzut niciodată niciun deținut.
Fostul consilier prezidențial pentru securitate Ioan Talpeș a declarat în-tr-un interviu acordat AP că baza aeriană Mihail Kogălniceanu a avut un aranjament cu CIA, care dădea agenției americane dreptul de a o folosi pentru diverse nevoi.
"Existau aranjamente oficiale de natură secretă, care acordau avioanelor CIA dreptul de a ateriza pe aeroporturile românești", a spus Talpeș. "Nu știam ce fel de activități desfășurau acolo", a spus el, adăugând că președintele Iliescu a semnat un acord care garanta că autoritățile românești vor securiza perimetrul folosit de americani și nu vor interveni în niciun fel în interiorul acestuia.
John Sifton, care conduce anchete independente cu privire la încălcarea drepturilor omului, a spus că datele și descrierile făcute de oficialul român de la baza Kogălniceanu se potrivesc cu datele și rutele cunoscute ale zborurilor CIA înregistrate în bazele de date ale Eurocontrol. Printre acestea se numără un zbor de la Guantanamo, în aprilie 2004, care a deviat de la traseu pentru a opri la Kogălniceanu, apoi a plecat spre Casablanca, Maroc.
"Era momentul când mutau oameni dintr-un loc în altul", a declarat Sifton pentru AP. Escalele din România "par destul de suspecte", potrivit acestuia.
Raportul Marty afirma că CIA a deținut în secret lideri al-Qaida, talibani și alți suspecți "valoroși" în România și Polonia, între anii 2002 și 2005. Raportul, care citează oficiali anonimi din serviciile de informații, arăta că cinci oameni au autorizat sau au fost la curent cu operațiunile CIA din România: Iliescu, Talpeș, fostul ministru al apărării Ioan Mircea Pașcu, Sergiu Medar, fost șef al serviciilor de informații militare, și actualul președinte Traian Băsescu. Suspecții au fost supuși la "tehnici de interogare care se apropie de tortură", potrivit raportului, care afirmă că a existat "o atitudine permisivă din partea autorităților române".
Ieri, lt. c-dor Adrian Vasile, comandantul Aerodromului Mihail Kogălniceanu, a declarat că în cei 18 ani de carieră pe care îi are nu au existat situații în care să îi fie interzis accesul în vreo clădire din baza Kogălniceanu.
"Și eu vă pot spune o poveste siropoasă și dumneavoastră o puteți publica sub protecția anonimatului", a fost răspunsul lui la informațiile apărute în presa străină, care au preluat o știre Associated Press. "Am citit articolele și de acolo nu rezultă că ar fi vorba de un ofițer român în rezervă. Iar în ceea ce privește deschiderea Ministerului Apărării vă pot spune că, la interval de opt ore după ce a apărut prima declarație în presa străină despre o posibilă escală și activități americane suspecte, în noiembrie 2005, s-a emis un ordin în care s-a cerut permiterea accesului oricărui reprezentant al presei pe aerodromul Mihail Kogălniceanu oriunde doresc. Și vreau să vă mai reamintesc faptul că, din 2000, aerodromul s-a aflat în mijlocul evenimentelor, unde mass-media a avut întotdeauna acces", a adăugat oficialul roman.
