Psihologul te ajută Bunica își incită nepotul împotriva mamei lui

Specialiștii sunt de părere că incertitudinea afectivă indusă copiilor de unul dintre părinți sau de către un alt membru al familiei poate afecta serios relațiile acestuia cu familia și colegii

"Am divorțat acum trei ani, iar instanța a decis ca soțul meu să ia copilul nostru în vizită (un băiețel de aproape cinci ani) de două ori pe lună (sâmbăta, de la ora zece, până duminica, la ora 16,00). Vreau să vă spun că, deși m-am despărțit din cauza comportamentului violent al soțului meu, lucru pe care și cel mic îl conștientizează, niciodată nu l-am întors pe micuț împotriva tatălui său. Din contră, mereu îi vorbesc frumos despre el, pentru că știu că îl iubește și suferă enorm că nu-l poate vedea în fiecare zi.

Fostul meu soț, însă, ia copilul în vizită, stă o oră–două cu el, apoi îl lasă pe mâna fostei mele soacre, care nu face altceva decât să-l monteze pe copil împotriva mea, băgându-i în cap tot felul de minciuni despre mine și părinții mei, transmițându-mi, prin el, mesaje jignitoare. Iar băiețelul, după ce se întoarce de la ei, este de nerecunoscut, agresiv cu mine, și în limbaj, și în comportament. Chiar și la grădiniță vorbește urât despre mine.

Sunt hotărâtă să-l dau în judecată pe fostul meu soț, dar până atunci aș vrea să aflu cum trebuie să mă comport cu copilul, pentru a depăși mai ușor această situație, foarte grea pentru mine. Vă mulțumesc din suflet pentru ajutor". (Valentina Aioanei, din Constanța)

x x x

Psihologul Speranța Băcana ne-a explicat că divorțul părinților l-a marcat suficient de mult pe băiețelul de cinci ani. Cu atât mai mult cu cât, băiat fiind, micuțul își respectă ambii părinți, dar își adoră și bunicii, iar părerea acestora despre mama sa îl supără și îi induce o și mai puternică stare de incertitudine afectivă. Felul cum reacționează la jignirile adresate mamei nu reprezintă altceva decât dovada acestei stări a băiatului, care înainte nu manifesta astfel de reacții emoționale. Copilul trebuie lăsat de părinți, dar și de bunici, ca, treptat și în deplină libertate, să-și formeze și să-și consolideze o imagine despre părinții săi, pe care mult mai târziu îi va judeca pentru vina divorțului.

Asumarea unui dialog între părinți

O mamă poate încerca să fie ea cea care face un pas spre dialog cu fostul soț și fosta soacră, consiliată de un psiholog, care ar putea s-o ajute să-și înțeleagă copilul și modul de a interpreta și accepta divorțul. Altfel, acesta ar putea să-și manifeste din ce în ce mai puternic aversiunea pe care o are față de părintele care, în viziunea lui, a cauzat ruptura, iar incertitudinea sa afectivă îl poate duce la insucces școlar sau chiar probleme de relaționare cu familia și colegii în școlaritatea mică.