Nu puține au fost cazurile în care copii de vârste fragede au fost mutilați de câinii familiei. De aceea, părinții au obligația să-și convingă odraslele că un câine nu este o jucărie. Iar dacă aveți impresia că micuțul nu va fi capabil să-și respecte companionul, nu vă pripiți cu aducerea unui patruped în sânul familiei, chiar dacă prietenia dintre câini și copii are și multe beneficii!
- Publicitate -
"În primăvară, pe când mă plimbam cu Iulia, fetița mea în vârstă de cinci ani și două luni, prin parc, n-a fost nevoie decât de câteva secunde pentru a o surprinde strângând la piept un pui de caniche drăgălaș și jucăuș. De atunci, nu era zi de la Dumnezeu în care să nu-mi ceară să-i cumpăr un câine. Până la urmă am cedat" - ne-a povestit Simona Moscu, din Constanța.
În momentul în care dorința i-a fost îndeplinită, iar "oaspetele" (un Boxer tigrat) a făcut cunoștință cu noua lui familie, micuța, exaltând de fericire, a tăbărât asupra lui, smotocindu-l ca pe o jucărie de pluș. Strâns tare în brațe, tras de urechi și de coadă, câinele a reacționat, arătându-și colții, lucru care i-a speriat teribil pe părinții fetiței.
Cititoarea noastră nu-și dorește să renunțe la câine, dar consideră că i-ar prinde bine un ghid pentru îmbunătățirea relației acestuia cu fetița sa.
Animalul potrivit, la momentul potrivit!
Chiar dacă relația dintre câini și copii este cât se poate de naturală și specială, doctorul veterinar Gheorghiță Mureșanu atrage atenția că, din pricina staturii celor mici și a comportamentului lor neprevăzut, există câteva lucruri pe care părinții trebuie să le cunoască în momentul în care decid să le facă celor mici astfel de cadouri.
Nu orice câine este potrivit pentru un copil, după cum nici orice copil nu este potrivit pentru un câine, specialistul atrăgând atenția că majoritatea problemelor dintre câini și copii este cauzată de vârsta prea mică a celor din urmă.
De aceea, recomandă părinților ai căror copii sunt mai mici de șase ani să se gândească bine, eventual să se consulte cu o persoană cunoscătoare, înainte de a alege un câine anume: "Câinii de talie mare, crescuți pentru pază și protecție și care sunt renumiți pentru agresivitatea lor, ies categoric din discuție! Chiar dacă vă doriți un astfel de câine, renunțați la idee! Câinii mari, vioi, energici, care aleargă toată ziua prin casă sau prin curte, se pot… ciocni de copil, rănindu-I involuntar. Nici câinii cărora le place să latre excesiv nu sunt alegerea ideală pen-tru o familie cu copil mic!"
Câinele percepe familia ca o "haită"
Indirect, un câine îl poate învăța un copil să fie responsabil, răbdător, iertător, milos, dar nu uitați că nu orice copil este capabil să-și educe "prietenul" sau să aibă grijă de el ca la carte. Tot părintele rămâne responsabil, chiar dacă mulți copii promit solemn că vor avea grijă de câine.
De aceea, cumpărarea unui animal pentru copil poate aduce o serie de dezamăgiri în familia respectivă. Pentru a le evita, este important de știut că, în "mintea" câinelui, familia este percepută ca o "haită" unită, fiecare membru al ei având un rang prestabilit. Astfel, în majoritatea familiilor, unul sau ambii părinți sunt considerați "liderii haitei", câinele fiind subordonat acestora și accep-tându-i ca stăpâni.
Când vine vorba de cei mici, însă, câinele îi consideră egali cu el sau chiar inferiori, ceea ce duce la iscarea anumitor probleme. Nefiind pus pe aceeași treaptă cu adulții, copilul nu mai are nici o putere asupra câinelui, iar acesta nu-i va asculta comenzile, se va enerva când copilul va sta în preajma hranei sale și, în cele mai rele cazuri, își va arăta colții!
Nu puține au fost cazurile în care copii de vârste fragede au fost mutilați de câinii familiei. De aceea, părinții au obligația să-și convingă odraslele că un câine nu este o jucărie. Iar dacă aveți impresia că micuțul nu va fi capabil să-și respecte companionul, nu vă pripiți cu aducerea unui patruped în sânul familiei, chiar dacă prietenia dintre câini și copii are și multe beneficii!
"În primăvară, pe când mă plimbam cu Iulia, fetița mea în vârstă de cinci ani și două luni, prin parc, n-a fost nevoie decât de câteva secunde pentru a o surprinde strângând la piept un pui de caniche drăgălaș și jucăuș. De atunci, nu era zi de la Dumnezeu în care să nu-mi ceară să-i cumpăr un câine. Până la urmă am cedat" - ne-a povestit Simona Moscu, din Constanța.
În momentul în care dorința i-a fost îndeplinită, iar "oaspetele" (un Boxer tigrat) a făcut cunoștință cu noua lui familie, micuța, exaltând de fericire, a tăbărât asupra lui, smotocindu-l ca pe o jucărie de pluș. Strâns tare în brațe, tras de urechi și de coadă, câinele a reacționat, arătându-și colții, lucru care i-a speriat teribil pe părinții fetiței.
Cititoarea noastră nu-și dorește să renunțe la câine, dar consideră că i-ar prinde bine un ghid pentru îmbunătățirea relației acestuia cu fetița sa.
Animalul potrivit, la momentul potrivit!
Chiar dacă relația dintre câini și copii este cât se poate de naturală și specială, doctorul veterinar Gheorghiță Mureșanu atrage atenția că, din pricina staturii celor mici și a comportamentului lor neprevăzut, există câteva lucruri pe care părinții trebuie să le cunoască în momentul în care decid să le facă celor mici astfel de cadouri.
Nu orice câine este potrivit pentru un copil, după cum nici orice copil nu este potrivit pentru un câine, specialistul atrăgând atenția că majoritatea problemelor dintre câini și copii este cauzată de vârsta prea mică a celor din urmă.
De aceea, recomandă părinților ai căror copii sunt mai mici de șase ani să se gândească bine, eventual să se consulte cu o persoană cunoscătoare, înainte de a alege un câine anume: "Câinii de talie mare, crescuți pentru pază și protecție și care sunt renumiți pentru agresivitatea lor, ies categoric din discuție! Chiar dacă vă doriți un astfel de câine, renunțați la idee! Câinii mari, vioi, energici, care aleargă toată ziua prin casă sau prin curte, se pot… ciocni de copil, rănindu-I involuntar. Nici câinii cărora le place să latre excesiv nu sunt alegerea ideală pen-tru o familie cu copil mic!"
Câinele percepe familia ca o "haită"
Indirect, un câine îl poate învăța un copil să fie responsabil, răbdător, iertător, milos, dar nu uitați că nu orice copil este capabil să-și educe "prietenul" sau să aibă grijă de el ca la carte. Tot părintele rămâne responsabil, chiar dacă mulți copii promit solemn că vor avea grijă de câine.
De aceea, cumpărarea unui animal pentru copil poate aduce o serie de dezamăgiri în familia respectivă. Pentru a le evita, este important de știut că, în "mintea" câinelui, familia este percepută ca o "haită" unită, fiecare membru al ei având un rang prestabilit. Astfel, în majoritatea familiilor, unul sau ambii părinți sunt considerați "liderii haitei", câinele fiind subordonat acestora și accep-tându-i ca stăpâni.
Când vine vorba de cei mici, însă, câinele îi consideră egali cu el sau chiar inferiori, ceea ce duce la iscarea anumitor probleme. Nefiind pus pe aceeași treaptă cu adulții, copilul nu mai are nici o putere asupra câinelui, iar acesta nu-i va asculta comenzile, se va enerva când copilul va sta în preajma hranei sale și, în cele mai rele cazuri, își va arăta colții!
