Este vorba despre testamentul scris de mână (olograf), care poate ridica suspiciuni, din simplul motiv că nu este vizat de un notar la momentul redactării.
- Publicitate -
Testamentul olograf trebuie să fie scris în întregime și semnat cu propria semnătură obișnuită de către cel care lasă averea. Ca o garanție spre neschimbare, acesta va fi vizat de un notar public, însă numai la momentul dezbaterii moștenirii și nu când se întoc-mește. Probleme pot să apară și în situațiile în care, de exemplu, testatorul (cel care lasă averea), din lipsă de informare, își modifică pur și simplu semnătura obișnuită, pe care a folosit-o de-a lungul vieții. După cum ne-a explicat notarul Elena Ionescu, orice modi-ficare a semnăturii testatorului va atrage, însă, după sine, nulitatea documentului. Așadar, nici scrisul, nici semnătura testatorului nu trebuie… cosmetizate câtuși de puțin, important este ca textul să fie scris cu claritate. Legiuitorul a luat în calcul aceste "amănunte" pentru a evita situații de genul celei relatate de un cititor, care ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul: "Suntem doi frați, însă tata a considerat de cuviință să-mi lase mie ceva în plus. A făcut un testament scris de mâna lui, am știut amândoi frații de el. L-am găsit în dosarul cu acte după moartea tatei, numai că semnătura cu care el a semnat toată viața e modi-ficată. Fratele meu profită de asta și vrea să conteste testamen-
tul. Dar recunoaște că e scrisul tatălui meu. A zis că el atacă direct testamentul în instanță, nu vrea să deschidem succesiunea la notar. Dacă permite legea testamentul olograf, de ce nu dă voie să se pună o ștampilă de avo-cat sau notar, ceva, ca să nu mai existe suspiciuni de modificare? Poate pe viitor o să se țină cont de asta".
Specificul testamentului olograf
Pentru evitarea confuziilor dintre testamentul olograf și cel notarial, notarul a ținut să precizeze că diferența dintre cele două forme de testament constă exact în aceea că testamenul olograf va trebui să fie scris în întregime de mână și apoi semnat, cu propria semnătură obișnuită, deci nemodificată câtuși de puțin, de către testator. Pe când testamentul notarial se redactează în întregime de către notarul public, urmându-se procedura pre-văzută de lege, pentru întoc-mirea căruia, evident, se achită o taxă, iar un exemplar rămâne la biroul notarial, pe când testamentul olograf este păstrat de testator, la domiciliu sau unde își dorește el.
Viza notarului
Referitor la vizarea testamentului olograf, și testamentul olograf va fi vizat, spre neschim-bare, însă acest lucru se va face în momentul deschiderii succe-siunii. Tot în ideea securizării documentului olograf, legea obligă ca viza să fie aplicată de primul notar căruia i se va prezenta testamentul, după decesul testatorului, chiar dacă, ulterior, moștenitorii vor renunța la serviciile lui și vor alege alt notar pentru dezbaterea procedurii succesorale. Mai mult decât atât, tot ca o măsură de protejare a înscrisurilor din testamentul olograf și de înlăturare a oricăror suspiciuni în rândul moștenitorilor, după vizarea spre neschimbare, notarul va reține testamentul olograf la dosarul succesoral, până la finalizarea procedurii.
Alte măsuri de securizare
Lucrurile nu se opresc însă aici. Astfel, după vizarea spre neschimbare, la termenul de dezbatere, notarul va întocmi și un proces-verbal prin care se va constata starea materială a testamentului, proces-verbal care va cuprinde, pe lângă datele de identificare ale celor prezenți, și următoarele informații: particularitățile suportului pe care este scris testamentul (dimensiune, culoare, tip etc.); numărul de pagini, cu ce a fost scris: pix, cerneală, creion și culoarea scrierii; se va preciza și dacă există ștersături sau adăugiri, precum și pe ce pagină și rând se află acestea, iar lista nu se oprește aici.
Pentru evitarea situațiilor de genul celei prezentate astăzi, notarul recomandă ca înainte de scrierea unui testament olograf, persoana în cauză să consulte un avocat sau un notar.
