"După ce am citit articolul din Cuget Liber «Unde se duc restanțele bancare după ce clientul moare?» mi s-a părut normal să-mi fac și eu cunoscută situația neplăcută prin care am trecut. M-am gândit că oamenii care îmi vor afla povestea se vor gândi mai bine când fac un credit, fie și pentru cineva din familie, un bun prieten ș.a.m.d".
L-am citat pe Andrei Iuliu, cel care a făcut un credit bancar pe numele lui, întrucât cumnatul său, adică soțul surorii sale nu îndeplinea condițiile cerute de bancă. Numai că după ce s-a văzut cu banii în buzunar, ruda sa și-a încălcat promisiunea de a suporta lună de lună ratele bancare, cu toate că, verbal, își asigura cumnatul că este la zi cu achitarea creditului.
Cum se întâmplă în astfel de situații, autorul creditului s-a trezit cu somație de la bancă, prin care era avertizat că dacă nu va plăti datoria, o să fie executat silit. Ca să evite această procedură, și-a vândut mașina.
Suflați și-n iaurt!
"Și ce dacă e vorba de frate, soră, cumnat, prieten? Mergeți la avocat, la notar, faceți acte înainte, nu faceți împrumuturi pe înțelegeri verbale!"-acesta este semnalul pe care a dorit să-l transmită cititorul nostru. Așadar, pentru a evita asemenea situații, treceți pe la un notar, explicați-i ce doriți să faceți. Există posibilitatea ca acel credit să fie făcut ca o formă de împrumut către persoana respectivă, însoțit de un angajament scris, legal, în acest sens. E mult mai simplu dacă se va lua o măsură de prevedere, decât să vă luptați în instanță pentru a dovedi (dacă aveți și probele cerute de judecători!) unde au ajuns banii din propriul împrumut bancar.
