Nenumărate sunt cazurile în care părinții lasă prin testament averea copiilor, având grijă însă ca înainte de perfectarea acestui act, să-și favorizeze pruncul preferat cu un contract de donație, bun asupra căruia odrasla favorită devine imediat proprietară. Din păcate, există și situații când părinții își dau seama că gestul lor… li s-a urcat la cap copiilor astfel împroprietăriți și vor să facă pasul înapoi, dar nu știu dacă mai este și posibil. "De mică mi s-a părut normal ca orice părinte să aibă un copil preferat, la care să țină mai mult. Cel puțin așa ceva am văzut și pe la rudele noastre, de obicei, cel mai mic copil fiind răsfățatul. Mama nu m-a răsfățat pe mine, cum ar fi fost normal, ci pe fratele mai mare. Treaba asta s-a întâmplat după ce a murit tata, practic, fratele meu i-a ținut într-un fel locul. A profitat de slăbiciunea mamei și a convins-o ca să-i doneze apartamentul, iar pe mine m-a acuzat că nu-mi place munca. Atunci m-am supărat și am plecat să muncesc afară, iar fratele meu acum taie și spânzură, se poartă urât cu mama, care s-a hotărât să desființeze contractul de donație de pe numele lui, însă nu știe dacă felul crud cum este tratată îi dă acest drept?" (Lucian Ivan).
- Publicitate -
Referitor la actele de cruzime în astfel de situații, după cum ne-a explicat consilierul juridic Carmen Gigică, acestea sunt violențe săvârșite de donatar sau de o altă persoană la ordinul său care vizează integritatea corporală și sănătatea donatorului. Injuriile sunt manifestări care ating onoarea, demnitatea și/sau reputația donatorului. Aceste fapte trebuie să aibă o anumită gravitate pe care instanța de judecată o va aprecia în funcție de problematica speței. De exemplu, simplele certuri survenite între părțile contractului de donație nu pot atrage revocarea donației. Do-natarul trebuie să săvârșească fapte-le arătate mai sus cu intenție. Aceas-ta pentru că ingratitudinea nu poate fi presupusă în lipsa intenției.
