Psihologul te ajută Cum îți dai seama că ai un soț mincinos

Nu se poate construi nimic durabil pe minciună, iar o persoană care minte cu nerușinare nu este demnă de încrederea nimănui.

Pe de altă parte, având în vedere că, de când lumea și pământul, omul mai scapă câte o "minciunică de complezență", potrivit psihologului Alina Pandrea, minciuna "în doze farmaceutice" poate avea circum-stanțe atenuante. Dacă însă a minți devine o practică, chiar un stil de viață, relația respectivă, indiferent de natura ei, va fi toxică. Iar când asul în arta vicleșugului este chiar partenerul de viață, minciunile turnate cu non-șalanță vor avea efecte catastrofale asupra vieții de cuplu. Psihologul ne-a mai spus că relația multor cupluri intră în derivă când "Pinocchio își face un loc foarte confortabil în viața lor". 

Arta prefăcătoriei

Se spune că dacă încredere nu e, nimic nu funcționează cum trebuie într-o relație, indiferent de natura ei, darămite între soț și soție: "Am auzit de mică, la părinții mei, că o minciună recunoscută e pe jumătate iertată. Soțul meu minte, dar nu recunoaște niciodată. Te minte pe față, se contrazice singur, apoi o dă pe glume, de nu-l mai crezi nici când spune adevărul, cât poți s-o ții așa? Prietenii se feresc de el, părinții mei nu-i mai vorbesc, i-a pus și pe ei în situații jenante. Culmea e că tot pe mine mă face obsedată de chestia asta, mă trimite la psihiatru, îmi cere să angajez un detectiv, ca să-l dovedesc... Când simți că ești prostită tot timpul, asta nu e viață!".

Mincinoși "din naștere"

Ideal ar fi ca înainte de a trece pe la Starea Civilă, să faceți tot ce este omenește posibil pentru a vă da seama dacă partenerul vă merită încrederea, este de părere psihologul.  Nu de alta, dar oamenii care toarnă minciuni și nu au nicio remușcare, ba, mai mult, se bat cu pumnu-n piept că mesajele lor au fost răstălmăcite, își iau o serie de măsuri, pentru a nu fi depistați de apropiați. Oricât de specializați ar fi în denaturarea adevărului, există însă o serie de metode recomandate de psihologi pentru depistarea mincinoșilor notorii.

Iată câteva dintre acestea.

Nu se lasă verificați 

Cel care va evita să răspundă la întrebările de verificare și, mai rău, va fi mereu tentat să schimbe subiectul, e clar că suferă de "Sindromul Pinocchio" și, cu timpul, își pierde încrederea tuturor.

Minciuna, ajutată de memorie

"Este greu să înfrunți greutățile vieții când soții se mint, constant, între ei. Mincinosul poate fi însă ușor dovedit dacă nu are o memorie bună, spune tot felul de minciuni, iar peste un timp, se va contrazice singur" – arată psihologul.

Trecerea de la o stare, la alta

Dacă în mijlocul explicațiilor, al justificărilor, o persoană, de altfel echilibrată, se aprinde, devine agitată fără motiv, această lipsă de con-tinuitate în comportament anunță că tocmai a servit o minciună.Totodată, gesturile de acoperire a gurii ori tusea forțată, dregerea glasului arată că interlocutorul, fie spune frânturi de adevăr, fie toarnă o minciună gogonată. Iar când privirea e fixă o perioadă mai lungă de timp, cel din fața ta ori nu ascultă, ori, intenționat face tot posibilul ca să-ți câștige încrederea, atitudine pe care psi-hologii o consideră tot un comportament nesincer. A se mai avea în vedere că, pentru mincinos, câteva secunde pentru a afișa un zâmbet scurt, forțat, sunt suficiente. Or, acesta este un alt semn clar al ascunderii adevărului și a încercării de a depăși situația cu… eleganță.

Așa se "dau de gol" mincinoșii

Scapă greșeli de exprimare, lucru care nu-l caracterizează în alte condiții, schimbă mereu subiectul, recurge la gesturi mecanice de palpare a gâtului, își mușcă buzele, se chinuie să caște, scrâșnește din dinți, își schimbă tonul vocii când nu e cazul, își atinge constant nasul, toate acestea sunt gesturi care arată că avem în față un mincinos notoriu, o persoană nedemnă de încrederea celor din jur.