Rețetele produselor alimentare fabricate în România sunt girate de Ministerul Sănătății. După ce ministerul aprobă ingredientele unui produs, producătorii sunt obligați prin lege să respecte ad-literam rețeta respectivă.
În ultima vreme, din ce în ce mai mulți cititori și-au exprimat îngrijorarea față de suprasaturația în aditivi alimentari periculoși pentru sănătate a majorității produselor alimentare care umplu rafturile magazinelor de profil. Au lansat acest semnal de alarmă către "Cuget Liber" cu speranța sinceră că instituțiile abilitate ale statului nu vor mai tolera "ca moartea să se lăfăie în farfuriile noastre!" (Elvira Roman, 36 ani).
Stop alimentelor care ucid!
Denisa Mircea (43 ani) știe că nu este prima persoană care sancționează public această situație "arhicunoscută pentru nocivitatea ei și totuși persis-tentă!", însă ceea ce își dorește foarte mult este să nu fie ultima care atrage atenția asupra "invaziei dușmanilor din alimente": "Știu că acum e o mare campanie pentru alimentația sănătoasă, dar dacă e să fim sinceri, dacă E-uri toxice ni se oferă, E-uri toxice mâncăm, nu prea avem de ales. Părerea mea este că producătorii trebuie să răspundă legal de această situație, nu trebuie să mai aibă voie să scoată pe piață alimente cu atâtea E-uri! Se spune că aditivii ăștia dau gust și aspect mai bun. Așa o fi, însă noi suntem dispuși să mâncăm produse mai puțin gustoase și aspectuoase, dar să fim sănătoși. În fond, omul o să cumpere în continuare și probabil că în cantități și mai mari, dacă va avea informații că produsul respectiv este curat și nu-i afectează sănătatea!".
"Înadins împotriva omului?"
Din moment ce statisticile arată transparent că după consumul de droguri, medicamente și accidentele de circulație, "E-urile rele" sunt considerate a treia cauză majoră a mortalității, Mariana Ivana (39 ani) este de părere că autorităților răspunzătoare de calitatea alimentelor puse la dispoziția consumatorilor "le este clar indiferent dacă noi ne otrăvim ușor-ușor prin mâncarea asta, despre care tot ei spun că afectează grav sănătatea. Dacă nu ar fi așa, s-ar face, totuși ceva concret, nu prin taxe pe fast-food, mai ales de dragul copiilor, pe care nu-i putem controla decât dacă-i sechestrăm în casă. Dar se vede treaba că nu se urmăresc decât interesele de îmbogățire ale unor oameni cu relații!".
Bazându-se pe precedentul interzicerii comercializării plantelor etnobotanie, cititoarea noastră speră că dacă românii vor cere, "în coruri tot mai mari și mai vocale să se scoată E-urile periculoase din alimente, acest lucru va fi posibil. Dar dacă noi înghițim ca proștii ce ne pun unii și alții pe masă, ne merităm soarta! Și, mă rog, de ce Direcția Sanitar-Veterinară se face că plouă și tolerează această bătaie de joc?" – ne-a mai spus M. Ivana.
Ministerul Sănătății aprobă ingredientele
Potrivit specialiștilor, aditivii alimentari sunt substanțe care se utilizează la prepararea unor produse alimentare, în primul rând pentru a le da un gust plăcut și o culoare frumoasă pe un termen cât mai lung, uneori aproape nelimitat.
Gheorghe Dincă, director al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentară Constanța, ne-a explicat că toate ingredientele unui produs alimentar sunt aprobate de Ministerul Sănătății, iar dacă ministerul spune că produsul este bun, producătorul este obligat să respecte întocmai acea rețetă. Cu alte cuvinte, fără avizul Ministerului Sănătății nu se introduce niciun fel de aditiv sau produs auxiliar în rețeta de fabricație.
În ceea ce privește responsabilitatea DSVA Constanța, directorul acesteia ne-a spus că instituția nu deține pârghiile nece-sare și nici nu are calitatea legală să controleze așa ceva: "Obligația noastră când intrăm într-o unitate de procesare este aceea de a vedea, în primul rând, dacă acel produs este aprobat de Ministerul Sănătății. Apoi avem în atenție ca producătorul să nu introducă aditivi sau coloranți în componența produselor fără avizul Ministerului Sănătății. Carmangeriile, de exemplu, sunt verificate de oamenii noștri, dar nu sunt probleme la nivel local. Dacă, totuși, apar unele suspiciuni, producătorii primesc recomandări, se dau termene pentru rezolvarea neajunsurilor, iar dacă nu se conformează, plătesc amenzi, putându-se merge chiar până la închiderea unității".
Întrebat care sunt cele mai mari probleme care se constată în urma controalelor inspectorilor DSVA, Gheorghe Dincă a punctat neajunsurile cu igiena și trasabilitatea produselor, adică verificarea traseului unui produs până când se ajunge la originea materiei prime folosite, pentru care trebuie să se facă o dovadă scrisă.
Cine-și dă cu stângu-n dreptu’?
Pentru realizarea obiectivului general al unui nivel ridicat al protecției vieții și sănătății umane, legislația alimentară de asigurare a securității alimentare se bazează pe analiza riscurilor. Desigur, acest proces este complex, însă ingredientele unui produs rămân un element esențial.
Considerați că Ministerul Sănătății protejează suficient interesele consumatorilor dând undă verde aditivilor alimentari considerați toxici, fie și în dozele care, chipurile, nu ar face rău sănătății, sau că aceștia trebuie eliminați complet din rețete?
- Publicitate -
