Când greșelile trecutului nu reușesc să maturizeze, ci doar să marcheze întreaga ființă, psihologii recomandă ca momentele chinuitoare să fie privite ca trepte ale vieții, nu ca obstacole.
Se spune că omul, de-a lungul vieții, este supus greșelilor, eșecurilor de tot felul. Însă, dacă greșelile trecutului sunt atât de apăsătoare și constituie bariere în calea prezentului, psihologul Alina Pandrea spune că trebuie acționat în forță. Iar schimbarea de perspectivă este posibilă prin renunțarea la fraze de lamentare și punerea accentului pe soluții, nicidecum pe invocarea constantă a erorilor anterioare: "Este la îndemâna fiecăruia, cu puțină voință, să lase greșelile trecutului, pentru a se putea bucura de trăirea prezentului. Eșecul, mai mare sau mai mic, trebuie privit ca locul de unde te ridici pentru a merge mai departe, de data asta cu mai multă înțelepciune".
Un nou început
"Nu pot să ies din capcana trecutului rușinos. Ajutor!!" - își strigă disperarea o femeie de 39 de ani, care nu reușește să se desprindă de un trecut care, ea însăși recu-noaște, nu-i face deloc cinste.
"Am făcut multe greșeli, mi-am bătut joc de munca mea, de oamenii din jurul meu, trecutul mă urmărește ca un blestem. Și cu părinții mi-e jenă să vorbesc, m-am închis în mine, cu trecut cu tot și nu mă aștept la nimic bun!".
Cu atât mai mult o persoană marcată negativ de anumite episoade anterioare din viața sa trebuie să facă totul pentru un nou început, recomandă psihologul. Iar detașarea de tot ce înseamnă viață personală, izolarea de familie, de prieteni, sunt cele mai dăunătoare abordări. Dacă greșeala tot s-a produs, indiferent de natura acesteia, demoralizarea nu ajută la nimic, dimpotrivă.
"Orice om poate să găsească în el forța interioară de a-și corecta defectele, de a se autodescoperi, de a învăța din propriile greșeli. Greu de crezut că ar putea exista vreo persoană care să nu fi cunoscut măcar o dată în viață eșecul. Iar cine spune că nu s-a împotmolit în nicio situație, mai mult ca sigur nu admite ce i s-a întâmplat. Nu degeaba se spune că a greși e omenește, greșeala face parte din natura umană. Important este s-o conștientizezi și să te străduiești s-o corectezi".
Viața, cu suișuri și coborâșuri…
Este foarte important de înțeles că orice parcurs, emoțional, profesional sau de altă natură, presupune atât suișuri, cât și coborâșuri. Iar un succes este trăit mai intens când a fost obținut din greu. Psihologul apreciază însă că oricât de multă suferință ar produce eșuarea în împlinirea unui vis, există suficiente metode de a depăși mai ușor momentul, cu condiția desprinderii din capcana experiențelor apăsătoare.
Nicio bătălie nu e pierdută
Orice s-ar fi întâmplat în trecut, demoralizarea, învinovățirea nu au ce căuta în prezent. În cazul unui eșec, nu trebuie căutată vina nimă-nui, dar nici a propriei persoane, căci nu se va ieși din acest cerc vicios. Lamentarea trebuie înlocuită cu o analiză calmă, la rece, a motivelor care au determinat erorile, a învățămintelor trase din experiențele anterioare. Nu degeaba se spune că omul învață din greșeli. Iar destăinuirile către persoane de încredere pot fi de mare ajutor în asemenea momente. Dacă nu se va depăși teama că totul s-a terminat, că șansele de a avea o altfel de viață nu mai există, persoana în cauză se va autocondamna la mediocritate pe viață.
"De regulă, pe cei mai mulți, eșecul îi ambiționează să fie mai buni la fiecare nouă încercare de a-și schim-ba viața. Alții au impresia că s-au făcut de rușine pentru niște lucruri nu de ei inventate, ajung să se îndepărteze de toți din jenă de ceea ce li s-a făcut sau au făcut. Cine se lasă copleșit de un eșec anterior, nu va face decât să atragă un nou eșec" - este de părere psihologul, care acceptă că, după un eșec de anvergură, e nevoie de timp pentru re-facerea psihică, iar pentru mobilizarea forțelor, de răbdare și mult entuziasm. Însă cine nu reușește să lase trecutul în urmă, pentru a se putea bucura de prezent, va trebui să recurgă, cu încredere, sinceritate și curaj, la consiliere de specialitate.
