Superstițiile de Crăciun. De ce nu trebuie să credeți în ele

Pentru mulți oameni, Crăciunul, Anul Nou, alte sărbători, dar și viața de zi cu zi sunt marcate de nenumărate superstiții. Potrivit Arhiepiscopiei Tomisului, Biserica Ortodoxă respinge toate superstițiile.
În timp ce tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt la loc de mare cinste, nu același lucru se poate spune despre nenumăratele superstiții care se transformă în reale obsesii și în această perioadă magică. Iar când apar contradicții pe această temă în sânul acelorași familii, magia sărbătorilor este mult alterată, atrag atenția mai mulți cititori. Nici nu se poate altfel, din moment ce există familii unde următoarele superstiții sunt literă de lege, iar cine își permite să le desconsidere devine oaia neagră a familiei.
1. În Ajunul Crăciunului, nu trebuie să lași pe nimeni să-ți închidă ușa, deoarece s-ar putea să aibă mână rea și-ți va alunga norocul din casă. 2. Prima persoană care intră în casă în seara de Ajun trebuie să fie un bărbat, dacă pragul e trecut de o femeie, ghinionul se va abate asupra casei. 3. Luminile din bradul de Crăciun nu se aprind înainte de apariția primei stele. 4. La masa de Crăciun trebuie să participe un număr par de invitați, un număr impar va aduce ghinion. Și lista ar putea continua, fiind extrem de lungă.
Poziția Arhiepiscopiei Tomisului
Supertițiile, multe din ele transmise din moși-strămoși, altele importate sau adaptate vieții de oraș, sunt considerate niște prejudecăți. Prejudecăți care ar decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice (adică fixate de destin) sau în alte rămășițe ale animismului (credință primitivă potrivit căreia obiectele și fenomenele naturii au suflet) și ale magiei. Prin Biroul de Presă, Arhiepiscopia Tomisului confirmă că, din păcate, pentru mulți oameni, superstițiile reprezintă adevărate reguli după care își ghidează viața, dar și o modalitate de a ghici viitorul. Puțini dintre aceștia știu, însă, că superstițiile sunt o moștenire din păgânism, care presupune invocarea magică a puterilor suprafirești. Or, Biserica Ortodoxă a respins dintotdeauna orice fel de manifestare sau credință magică ori superstițioasă, învățătura creștină fiind bazată în totalitate pe scrierile Sfintei Scripturi și pe credința transmisă prin intermediul Sfintei Tradiții. Acestea două reprezintă izvoarele învățăturii pentru orice credincios. Binele și răul, care ni se întâmplă în viața cotidiană, trebuie puse în relație directă cu credința și faptele noastre din fiecare zi, nicidecum de un anumit comportament superstițios. Dumnezeu a creat omul ca ființă liberă, astfel încât evenimentele din viața lui nu sunt în niciun fel predeterminate de anumite conjuncturi sau credințe magice.