"Vrem să știm de câte ori pe an este bine să facem Testul Papanicolau și ce înseamnă el?" - Elena O. și D. Ivan.
- Publicitate -
v v v
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus în depistarea și diagnosticul cancerului genital feminin datorită capacității lor de a semnala precoce prezența neopla-ziei, chiar în absența unor date clinice concludente.
Potrivit dr. R. Mihai, specialist în obstetrică ginecologie, Victor Babeș și Constantin Daniel comunicau, în 1928, la Societatea de Ginecologie din București, lucrarea "Posibilitatea diagnosticării cancerului de col uterin prin frotiuri", semnând astfel actul de naștere al examenului citologic, care va fi însă lansat în practica curentă abia în 1943, de către Papanicolau și Traut. Aceștia au meritul de a fi oferit un sistem clar și concis de interpretare a semnificației frotiurilor. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta în cinci clase, după gradul de deviere citologică de la cel normal: Clasa I: celule normale; clasa a II-a: celule cu modificări atipice benigne (celule epiteliale cu modificări de natură inflamatorie, PMN, limfocite, histiocite etc.; clasa a III-a: citologie sugestivă, dar neconcludentă pentru malignitate (frotiu suspect); clasa a IV-a: citologie puternic sugestivă pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne în număr redus); clasa a V-a: citologie concludentă pentru malignitate (prezente celule maligne în placarde).
Prin urmare, stimate doamne Elena O. și D. Ivan, unul din obiectivele majore ale examenului citologic (de altfel, o metodă simplă, ieftină, fiabilă și un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente de cancer) este stabilirea diagnosticului de malignitate. Tocmai de aceea, dr. R. Mihai recomandă tuturor femeilor un control ginecologic, măcar o dată pe an!