Țineți minte: lipsa controlului asupra conducătorilor municipiului și județului duce, automat, la abuz și dictatură. Mecanismul democratic presupune crearea unor alianțe politice pentru obținerea majorității. În același timp, democrația presupune dezbaterea, schimburile de idei, exprimarea de opinii contrare, care au lipsit cu desăvârșire în forurile constănțene. Știți cum se votau sute de proiecte de hotărâri în jumătate de oră, consensul fiind aproape desăvârșit.
- Publicitate -
Timp de patru ani, ultimii, clanul Mazăre s-a impus în orașul și județul Constanța, fără să tolereze nicio împotrivire, ba chiar sancționând dur, prin intervenții media-tizate, orice vot împotrivă al opoziției. De câte ori PD sau PNL au avut tupeul să spună NU proiectelor PSD, Mazăre a ieșit public și a arătat cu degetul spre nesăbuiții consilieri, acuzându-i că se împotrivesc intereselor constănțenilor. Mecanismul de intimidare, combinat cu mecanismul de cointeresare, au funcționat fără greș, doar ei, barosanii, mai având un cuvânt de spus în Constanța.
M-am gândit la toate astea în urma sondajului aruncat pe piață de Insomar. Politicienii sunt indignați, toți protestează, zic că nu este posibil ca Mazăre să aibă 75 la sută din voturile constănțenilor, iar PSD-ul, peste 50 la sută și în consiliul județean, și în consiliul local.
Și eu sunt tentată să cred că interesele sunt prea mari, clanul constănțean este prea potent financiar, iar românii, prea ușor de corupt, ca să nu-și fi băgat dracul coada printre cifrele date publicității chiar la țanc, în ultima săptămână de campanie. Dacă este o făcătură, scopul ei este de a demobiliza electoratul potrivnic lui Mazăre. Să zică oamenii: "ce să mă mai obosesc să merg la vot, că tot ăsta o să iasă!"
Ar trebui ca alegătorii să acționeze contrar acestui raționament, să nu se lase manipulați, să se ducă să pună ștampila și să nu mai permită altora să hotărască în locul lor.
Dacă nu-i o făcătură, ceea ce este iarăși posibil, procentele sunt de-a dreptul periculoase. Să ajungă Mazăre primar din nou, Constantinescu – președinte de consiliu județean, iar PSD să obțină majoritatea atât în consiliul local, cât și în CJC ar fi o tragedie pentru democrație în primul rând. Nimeni nu ar mai putea să-i țină în frâu.
E o rușine că orașul Constanța este un oraș roșu de ani de zile, și nici măcar nu este un roșu pur, ci un roz bombon al bogaților care trăiesc bine și mimează compasiunea în schimbul voturilor, fără a avea vreo convingere social-democrată.
Mi-e rușine că, unora, Mazăre le-a potrivit pe ochi ochelarii cu lentile roz bombon, prin care văd pomenile și tot ce vrea edilul să le bage pe gât, dar nu mai văd încrengătura de interese și grămada de bani rezultați în urma a 8 ani de păcăleli. Mi-e rușine că ceilalți se tem de Mazăre în așa măsură încât evită să aducă vreo critică administrației locale sau să-și exprime liber opțiunea de vot pentru alte partide.
E o rușine că acești plini de ei lideri au ajuns să se creadă mici dumnezei care nu acceptă nicio contrazicere, doar plecăciuni umile din partea supușilor. E o rușine că niște oameni care la începutul drumului lor, în presa liberă postdecembristă, pozau în revoluționari și propovăduiau libertatea de expresie s-au transformat acum în dictatori cărora le place teribil să aibă la degetul mic o ceată întreagă de jurnaliști obedienți.
Ar fi o rușine ca, la 1 iunie, din comoditate, oamenii care nu mai vor să vadă roșu în fața ochilor să nu meargă să-și exprime susținerea pentru partidele pe care le agreează sau măcar să dea un vot împotriva PSD-ului roz bombon, pentru ca opoziția să poată exercita un control eficient, care să prevină dictatura și abuzurile. Chiar v-ați resemnat să trăiți în Republica Mazăre?
