Ziarul "Cuget Liber" a criticat administrația locală de-a lungul celor 8 ani ai mandatului actualului primar. Și-a îndeplinit, astfel, menirea pe care o are presa liberă, aceea de a se situa în opoziție cu puterea, de a critica și de a înfățișa opiniei publice neîmplinirile și greșelile, intenționate sau nu, ale celor care au pâinea și cuțitul în urma votului cetățenilor.
- Publicitate -
Spunem și acum "Destul!", considerând că Radu Mazăre și echipa sa au dovedit deja ce pot, destul de puțin, dacă enumerăm (asfalt scump peste un subsol dezastru, iluminat public parțial, reabilitarea parțială a unui spital, pomeni pentru pensionari, fântâni arteziene costisitoare și totul pentru Mamaia) și că orice agitație preelectorală nu a fost decât praf în ochii celor care au așteptat în zadar ca primarul să-și îndeplinească promisiunile.
Este jalnic că abia acum l-a apucat compasiunea față de tinerii fără locuințe, sperând să câștige voturi pe ultima sută de metri de la aceiași oameni pentru care ANL-urile au avut ușile închise. Se știe că doar câteva familii au fost găzduite pe bune în apartamentele respective (pentru a permite mediatizarea "marelui gest"), restul "tinerilor fără posibilități" fiind beizadele care au umplut parcările cu autoturisme de fițe, arătându-și astfel condiția materială "precară".
Spre dezavantajul său, Mazăre s-a trezit destul de târziu din mahmureala celor trei ani de vacanță, așa că nu a avut nicio panglică semnificativă de tăiat și a vehiculat doar vorbe și loterii fără acoperire în concret.
Poate s-a simțit prea sigur pe sine și pe lipsa de consistență a contracandidaților. Se confruntă, însă, cu un val de antipatie pe care îl putem simți din comentariile cititorilor pe site-ul ziarului. Se confruntă, de asemenea, și cu doi - trei redutabili adversari.
Față de realizări - inconsistente și de suprafață - nerealizările sunt covârșitoare, unul dintre spinii din inima oricărui constănțean adevărat fiind declinul zonei peninsulare. Nu numai că a fost lăsată în paragină (poate în folosul celor interesați de terenuri mai ieftine și cu mare potențial în vremea altui primar), ci a fost și contaminată prin ridicarea unor clădiri moderne care strică peisajul sau a monstrului de beton din Portul Tomis care te întristează instantaneu stricând orice plăcere a contemplării mării.
Este foarte clar că municipalitatea nu a vrut reabilitarea zonei istorice, rezolvarea ar fi fost ușoară prin atragerea de fonduri europene. Asta dacă primarul Mazăre ar fi întreținut relații normale cu UE. Dar, dacă România a intrat în Uniunea Europeană, se pare că municipiul Constanța, supranumit, pe bună dreptate, "Republica Mazăre", a rămas pe dinafară. Motivele principale au fost ușa trântită în nasul oficialilor europeni de către cuplul teribil Mazăre-Constantinescu și lipsa de seriozitate în derularea proiectului european al pavilionului expozițional, ratat cu scandal și cu mari pierderi financiare.
Dacă această campanie electorală a răscolit probleme grave ale constănțenilor, principalul exemplu fiind distrugerea spațiilor verzi, cred că s-a vorbit prea puțin despre Peninsulă, care este oglinda nepăsării administrației locale față de adevărata Constanță, față de esența orașului. Mazăre și Constantinescu au dat la spate secole de istorie și s-au concentrat pe obiectivele aducătoare de profit rapid. Au negat valoarea și au promovat kitsch-ul. Atâta știu, atâta pot, atâta fac. Numai că noi ar trebui să vrem mai mult
