Probabil că într-o zi o să ajungem să spunem - și mai grav ar fi să și credem -, ca în romanul lui Orwell, și anume "1984", că doi plus doi este egal cu cinci. Asta în cazul în care toate acțiunile noastre - fiecare gest, fiecare intenție, vis sau dorință -ar fi supravegheate în permanență. "Fratele cel mare" ar urmări orice gând, iar acest aspect ar fi urmat, invariabil, de măsuri serioase. Ce perspectivă sumbră!...
v v v
Ce faci însă în momentul în care știi - aflând despre asta cu zece, douăzeci de ani mai târziu sau poate, cine știe?, niciodată - că cel căruia te-ai confesat, duhovnicul de încredere, nu a fost tocmai omul pe care l-ai imaginat? Pentru că, dincolo de toate, despre asta este vorba: de o imagine, o hologramă, despre make- up. Dar ce artiști în ale machiajului! Ce scenariști, ce designeri de personalități sau, mai bine spus, de oameni. Atât cât au fost, desigur. Cine sunt eu să judec?! Știu, sunt prea tânără, eu nu m-am confesat lor. Cei de dinaintea mea însă au făcut-o. Nu știu dacă regretă sau dacă le-a fost vreodată frică. Am o "vagă" bănuială că da. Cred însă că fac, pentru a nu știu câta oară, gestul de a condamna un regim care, uneori, i-a determinat să își nege idealurile, opiniile și în ultimă instanță credința. Iată că suntem puși acum în situația de a recalcula, gândindu-ne că este posibil ca ceea ce spunem la spovedanie sa ne afecteze într-un fel sau altul. Cât fac doi plus doi? Cu siguranță patru. Numai că, pentru a da acest răspuns, va fi nevoie de fețe bisericești despre care să nu se discute în presă, despre care CNSAS să nu se pronunțe și asta nu pentru că ar ascunde ceva, ci pentru că nu ar fi nimic de spus. Părinți spirituali care să nu aibă dosare, care să nu fie amprentați de ideologia trădării. Sigur, vom mai vorbi ceva vreme despre asta. Cel puțin până la numirea unui nou patriarh al neamului. Între timp, ne vom calcula din nou și din nou credința, "cu frică de Dumnezeu", în speranța că nu vom pătrunde într-un apocaliptic an "1984", acolo unde ne va aștepta "pașnic" un "înalt" frate mai mare cu chip "luminat".
- Publicitate -
Probabil că într-o zi o să ajungem să spunem - și mai grav ar fi să și credem -, ca în romanul lui Orwell, și anume "1984", că doi plus doi este egal cu cinci. Asta în cazul în care toate acțiunile noastre - fiecare gest, fiecare intenție, vis sau dorință -ar fi supravegheate în permanență. "Fratele cel mare" ar urmări orice gând, iar acest aspect ar fi urmat, invariabil, de măsuri serioase. Ce perspectivă sumbră!...
v v v
Ce faci însă în momentul în care știi - aflând despre asta cu zece, douăzeci de ani mai târziu sau poate, cine știe?, niciodată - că cel căruia te-ai confesat, duhovnicul de încredere, nu a fost tocmai omul pe care l-ai imaginat? Pentru că, dincolo de toate, despre asta este vorba: de o imagine, o hologramă, despre make- up. Dar ce artiști în ale machiajului! Ce scenariști, ce designeri de personalități sau, mai bine spus, de oameni. Atât cât au fost, desigur. Cine sunt eu să judec?! Știu, sunt prea tânără, eu nu m-am confesat lor. Cei de dinaintea mea însă au făcut-o. Nu știu dacă regretă sau dacă le-a fost vreodată frică. Am o "vagă" bănuială că da. Cred însă că fac, pentru a nu știu câta oară, gestul de a condamna un regim care, uneori, i-a determinat să își nege idealurile, opiniile și în ultimă instanță credința. Iată că suntem puși acum în situația de a recalcula, gândindu-ne că este posibil ca ceea ce spunem la spovedanie sa ne afecteze într-un fel sau altul. Cât fac doi plus doi? Cu siguranță patru. Numai că, pentru a da acest răspuns, va fi nevoie de fețe bisericești despre care să nu se discute în presă, despre care CNSAS să nu se pronunțe și asta nu pentru că ar ascunde ceva, ci pentru că nu ar fi nimic de spus. Părinți spirituali care să nu aibă dosare, care să nu fie amprentați de ideologia trădării. Sigur, vom mai vorbi ceva vreme despre asta. Cel puțin până la numirea unui nou patriarh al neamului. Între timp, ne vom calcula din nou și din nou credința, "cu frică de Dumnezeu", în speranța că nu vom pătrunde într-un apocaliptic an "1984", acolo unde ne va aștepta "pașnic" un "înalt" frate mai mare cu chip "luminat".
