Căruțele cu coviltir ale romilor s-au preschimbat în autoturisme ultimul tip, iar bordeiele s-au metamorfozat în palate cu turle. Mulți au renunțat la fustele roșii înflorate și pălăriile cu boruri largi, care au fost schimbate pe blugi, geci de piele, bluze de mătase. După spusele bărbaților, nevestele lor poartă mai nou și lenjerie intimă, un accesoriu considerat inutil de către generațiile îmbătrânite.
- Publicitate -
Sunt cei care s-au ajuns. Cei mai mulți romi, însă, locuiesc în bordeie. Nu au apă, nu au lumină. La ultimul recensământ al populației, 2962 de constănțeni și-au declarat apartenența la etnia romă, reprezentând practic 1% din populația orașului Constanța.
Sclavii unor tradiții milenare, romii sunt surghiuniți de mici. La vârsta la care alți copii visează încă la Feți Frumoși și Ilene Cosânzene, mai mulți elevi duc pe umeri povara unei căsnicii.
Tradiția de milenii îi ține departe de școală, mai ales pe fete și le închide într-un univers care nu trece de ușa casei. Tinerele femei de etnie romă nasc prin spitale, neconsiliate de nimeni, după care își abandonează pruncii în cel mai bun caz într-o unitate medicală.
Pe de altă parte, mulți dintre cei fără identitate, se complac într-o astfel de stare. Nu pot fi nici descoperiți, nici trași la răspundere atunci când comit vreo ilegalitate. Mulți nu au nume. Anii trecuți, fundația "Holt" s-a implicat în asigurarea unei identități pentru 110 persoane, romii fiind botezați de americani.
La patru ani o dată, autoritățile locale își aduc aminte de ei și încearcă să le facă rost de o identitate târzie în schimbul unui ...vot.
Atunci își aduce aminte de ei și Primăria Constanța. În rest, nici un program concret pentru îmbunătățirea calității vieții lor. Singura tentativă de implicare a municipalității în viața romilor a rămas la stadiul de proiect. Din fonduri PHARE urmau să se construiască 42 de apartamente pentru romi în zona industrială a Constanței. Valoarea estimată a investiției era de 250.000 euro, proiectul fiind finanțat prin fonduri PHARE și de către Guvernul României - Departamentul pentru relații interetnice. Studiul de fezabilitate cuprindea, pe lângă spațiile de locuit, și realizarea de locuri de joacă și odihnă, a unui dispensar medical și a unui spațiu de producție care să asigure locuri de muncă viitorilor locatari. Durata lucrărilor de construire a grupului de locuințe era estimată la 12 luni. Cum Primăria Constanța a întârziat prea mult timp lucrările, termenul limită a expirat.
Emanuel Cărpuș, din cadrul Biroului programe și proiecte al Primăriei Constanța ne-a spus că este vorba de proiectul "Acasă", care, într-adevăr, nu s-a finalizat, însă se așteaptă bani pentru alte proiecte. Pe e-mail primim un răspuns de la Mihaela Stan - Biroul proiecte și programe din cadrul Primăriei Constanța: "În legătură cu materialul solicitat, nu vă pot oferi informații deoarece nu deținem date despre situația – numărul romilor. Referitor la proiectul ACASĂ, vă rugăm să luați legătura cu domnul Crăciun Adrian, Biroul Integrare Europeană". Este stilul caracteristic al angajaților primăriei de a ne plimba din birou în birou și de a nu răspunde la solicitări. Este clar: dacă primăriei i-ar fi păsat vreodată de soarta romilor și ar fi avut proiecte pentru romi, ar fi avut cu ce să se laude. Altfel, pasează subiectul la alți colegi. De ce la Integrare Europeană? I-am integrat pe romi în România și acum demarăm proiecte pentru a-i integra și în Uniunea Europeană?
