Aflată pe bulevardul Elisabeta, Casa Pariano, actualul Muzeu de Sculptură "Ion Jalea" (din 1968), a fost construită pe amplasamentul imobilului comandantului portului, Nicolae Macri. Ridicată pe cel mai înalt punct al falezei, Casa Pariano a avut de-a lungul vremii mai multe destinații.
- Publicitate -
Acest colț de țară se poate mândri cu Muzeul de Sculptură "Ion Jalea". Clădirea cu etaj, construită în stil neoromânesc, a fost ridicată după Primul Război Mondial. Casa a fost proiectată de celebrul arhitect Victor Ștephănescu, iar proprietarul clădirii era Constantin Pariano, un moșier al vremii, școlit în Belgia, care a ocupat în trei rânduri funcția de prefect al Constanței, în perioada 1900 -1912.
Moșierul îndrăgise imediat zona cu deschidere către mare. Visa să-și ridice o casă, numai că se lovea de un mic impediment: pe trenul respectiv, se afla o altă construcție. Casa căpitanului portului, construită de către englezi, se afla pe colțul malului, în cel mai înalt punct al falezei. Intrarea României în Primul Război Mondial a determinat amânarea proiectului, care se va finaliza abia în 1920.
Criticul de artă Doina Păuleanu povestește în volumul "Constanța 1878 -1928. Spectacolul modernității târzii" că, după concesionarea exploatării portului englezilor de către sultan, în anul 1860, și construirea unei căi ferate de la Cernavodă la Constanța, "la Kustendje, lumea a început a curge… Ingineri englezi, mecanici nemți, zidari italieni, muncitori armeni, greci, tătari, turci, lipoveni, bulgari, ruși, o armată formidabilă de furnici constructive mișuna pretutindeni". Astfel, într-o perioadă scurtă, zona înflorește și numeroase clădiri se înalță.
Pariano, cel mai bogat om al vremii din Constanța, este cel care a pus pe picioare prima fermă pe moșia sa de la Hasancea, actualul Valu lui Traian. La moșia de aici veneau studenții să ia lecții despre cultivarea pământului pentru că Pariano era specializat în silvicultură și agronomie la școli de peste hotare.
Casa moșierului - muzeu peste ani
Și astăzi, o parte dintre aceste clădiri, înălțate pentru englezi, sunt în picioare. Este vorba și despre casa de pe malul portului construită pentru grecul Nicolae Macri, căpitanul portului. Este locul unde se aduna toată lumea bună a orașului.
Odată cu lucrările de sistematizare a străzilor și prelungirea bulevardului Elisabeta, casa căpitanului portului este dărâmată, moment în care Pariano cumpără rapid locul la care visa de ceva vreme. Angajează un arhitect renumit, care îi propune moșierului niște planuri grandioase. Războiul a dat toate aceste planuri peste cap, iar casa de pe malul mării rămâne la niște planuri de dimensiuni mai mici.
Din capul locului, casa moșierului Paria-no a avut aerul de mu-zeu. Se cunoaște fap-tul că Pariano era colecționar de artă. Ulterior, clădirea a fost naționalizată, într-o vreme servind drept consulat englezesc sau sediu pentru Serviciul Maritim Român. În anul 1968, Consiliul Popular Local hotărăște ca această clădire să devină muzeu. Tot în această perioadă, sculptorul Ion Jalea donează o parte a lucrărilor sale muzeului.
Peste 200 lucrări, donate
Ion Jalea s-a născut la 19 mai 1887, la Tulcea, și a urmat școala la Constanța. Profesorul de desen Dimitrie Hârlescu i-a descoperit talentul și l-a îndrumat către o carieră în artă. După Școala de Arte și Meserii, a urmat Artele Frumoa-se, la București. A studiat cu Dimitrie Paciurea și Frederik Storck.
Sculptorul Ion Jalea este autorul a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri și compoziții alegorice. Compoziția "Arcaș odihnindu-se", lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926, este o sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric.
În 1968, Ion Jalea a donat Constanței o parte din lucrările sale, iar în 1984, familia a dăruit muzeului restul lucrărilor. Artistul a făcut acest gest în semn de recunoștință față de urbea în care și-a urmat destinul. Peste 200 de lucrări au fost donate, iar un număr de 119 fac parte din patrimoniul național. Chiar dacă Ion Jalea și-a pierdut mâna stângă în Primul Război Mondial, artistul a continuat să lucreze, modelând în ghips. Muzeul "Ion Jalea" adăpostește toate lucrările artistului făcute în ghips, metal, piatră sau marmură.