Popoarele migratoare care s-au perindat pe pământurile Dobrogei nu au reușit să distrugă tot ce le-a ieșit în cale. Cele șapte basilici sunt încă în picioare, dar și cele trei cripte din zona Peninsulară.
- Publicitate -
Basilicile, criptele și mormintele cu sfintele moaște sunt doar câteva dintre elementele care ne demonstrează bogăția locului. Dobrogea a fost nucleul creștinismului, în Peninsulă, pe un spațiu relativ restrâns descoperindu-se trei cripte, potrivit arheologului Gheorghe Papuc.
Arheologul a declarat că sub toată Constanța numeroase vestigii arheologice așteaptă să fie scoase la lumină, între secolele IV-VII în Dobrogea fiind ridicate cele mai multe basilici.
El povestește că pe vremea lui Ceaușescu a existat o tentativă de a scoate la lumină basilica paleo-creștină, aflată între strada Traian și Bulevardul Ferdinand. Cercetată de Adrian Rădulescu, fostul director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, Basilica Mare a atras imediat atenția autorităților de la acea vreme. El a reușit să convingă autoritățile de la vremea respectivă să aloce soldați pentru a curăța respectivul monument. Mai mult, Consiliul Culturii Socialiste a mobilizat oameni pentru a face pregătirile necesare pentru intrarea acestui obiectiv în circuitul turistic. Deși fuseseră obținute fondurile externe pentru restaurarea basilicii, în cele din urmă s-au sistat lucrările în ani ‘70, banii luând altă destinație.
Un vas cu mir descoperit sub blocurile din Peninsulă
În anii ‘80, un vas cu mir din secolul VI a fost descoperit de arheologul Valeriu Georgescu lângă basilica aflată în zona situată între Moscheea Carol și Arhiepiscopie. Într-o nișă mică, acoperită cu o țiglă, a fost descoperit un vas de sticlă cu mir, care astăzi este expus în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Cu un diametru de 15 cm, lățime de 6-8 cm, vasul este dovada faptului că aceste cripte din interiorul basilicilor păstrau la loc sigur moaștele martirilor și toate lucrurile sfinte din cadrul unui locaș de cult. O altă criptă a fost descoperită sub altarul Basilicii de la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân cu Negru Vodă. Aici este cea mai mare basilică dintre toate, având o lungime de peste 50 de metri și o lățime de peste 20 de metri. Aceste cripte sunt atât de întinse că o parte dintre ele intră sub terenul unor case particulare. Cea de-a treia criptă, mai mică, povestește arheologul Gheorghe Papuc a fost descoperită în basilica de sub Colegiul "Mihai Eminescu". Toate aceste cripte demonstrează intensa viață religioasă din cetatea Tomis.