Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural
al României, va sărbători marți, 4 aprilie 2023, în Adunare Generală festivă,
157 de ani de la înființare. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei din
Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.
Sesiunea festivă
va fi deschisă de alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei
Române, care va evidenția cele mai importante momente din activitatea
venerabilei instituții de-a lungul a peste un secol și jumătate de istorie.
Acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, va prezenta succint
evoluția cercetării fundamentale în mediul academic și rolul acesteia în
societate.
Cu acest prilej,
Academia Română propune publicului pasionat de cunoaștere întâlnirea cu
prof.univ.ing. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, prin intermediul
conferinței intitulate „Libertate, frumusețe, evoluție, natură“, manifestare științifică
de înalt nivel, care abordează tematica din perspective inter și
multidisciplinare.
Începând cu ora
12, în cadrul Zilei porților deschise, publicul va putea vizita cele mai
reprezentative spații din sediul Academiei Române – Aula Academiei, Clubul
Academicienilor, Muzeul Memorial – și va beneficia de un tur ghidat în
Biblioteca Academiei Române.
În cadrul zilei
festive va avea loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei
Române și Academiei de Științe a Moldovei.
Repere cronologice
Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura şi
ştiinţa românească, îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti
din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară
Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea
şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.
Societatea a fost
alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile
româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte
doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).
Un an mai târziu,
în august 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea
Academică Română având drept scop „a lucra la înaintarea literelor şi a
ştiinţelor între români“ și urmând să cuprindă trei secţiuni:
literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.
Într-o a treia
etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care
Societatea Academică Română era declarată Institut Național cu denumirea
Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituției: „Cultura limbii și
a istoriei naționale, a literaturilor, a științelor și frumoaselor arte“.
Începând cu 1990, Academia Română are un număr de 14 secții,
acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, filosofie,
psihologie, religie, pedagogie, matematică, fizică, chimie, biologie, științe
geonomice, științe tehnice, știința și tehnologia informației, agronomie și
silvicultură, medicină, științe economice și juridice, sociologie, arte,
arhitectură.
Prin lege şi statut, Academia Română are un număr maxim
de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care
cel mult 40 din ţară.
Prezidiul Academiei Române a hotărât, la 4 aprilie 2000,
ca ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată.