Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane de euro), în urma unei investigații privind încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR.
- Publicitate -
„Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR", a transmis instituția.
Autoritatea susține că instituțiile financiare ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de fixing, prin schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la nivelul cotațiilor, ceea ce ar fi influențat formarea indicelui utilizat ca referință pentru credite.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că decizia nu vizează reglementările din sectorul bancar, ci exclusiv comportamentul instituțiilor în perioada analizată, fiind bazată pe încălcarea legislației concurenței, inclusiv a normelor europene prevăzute de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Amenzile aplicate sunt următoarele: Banca Comercială Română 577,36 milioane lei, BRD – Groupe Sociéte Génerale 412,47 milioane lei, Banca Transilvania 875,74 milioane lei, o sancțiune separată de 85,03 milioane lei aferentă faptei realizate de OTP Bank România, ING Bank 405,91 milioane lei, Raiffeisen Bank 442,49 milioane lei, Exim Banca Românească 96,49 milioane lei, CEC Bank 332,98 milioane lei, UniCredit Bank 431,03 milioane lei, Intesa Sanpaolo Bank România 28,1 milioane lei și Libra Internet Bank 45,86 milioane lei.
Băncile sancționate ar fi crescut artificial ROBOR-ul
În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Consiliul Concurenței a subliniat că deține un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat și că problema identificată vizează strict cotațiile ferme transmise în perioada de fixing, care ar fi trebuit să rămână confidențiale.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale", a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Investigația a fost declanșată în 2022
Autoritatea a mai arătat că, la nivel internațional, inclusiv în Uniunea Europeană și Statele Unite. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite.
Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing. Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.
„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale", a mai adăugat instituția.
Ce este ROBOR
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
Reamintim că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile
Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat și vor fi puse în aplicare de ANAF. Băncile pot însă contesta hotărârea la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
