În această dimineață, în prezența președintelui
Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a numeroși membri ai Comunității
armene din Constanța, pe fațada Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din
Piața Ovidiu a fost arborat steagul Republicii Armene, cu prilejul celebrării
Zilei Independenței.
Cea mai veche mărturie a prezenței armenilor pe pământ
românesc o constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din
Cetatea Albă.
În Moldova, cel mai vechi monument arhitectonic clădit de
armeni și păstrat până astăzi este biserica Sfânta Maria din Botoșani, care
datează din anul 1350.
În sec. al XVII-lea, o parte din armenii din Moldova au
trecut munții, așezându-se în Transilvania, unde au întemeiat orașe cum ar fi
Armenopolis, Gherla de astăzi, sau au creat comunități importante în
Dumbrăveni, Gheorgheni și Frumoasa. O parte dintre ei au plecat spre Banat unde
s-au așezat în zona Timișoarei.
În sudul României armenii s-au așezat în comunități
semnificative începând cu secolul al XIX-lea, în special în Constanța și
București.
Pentru armenii din România există însă un moment care a
dovedit legăturile speciale dintre poporul armean și cel român. Este momentul
în care România a fost prima țară din lume care a adăpostit refugiații armeni
care reușiseră să scape cu viață din Genocidul împotriva armenilor din Imperiul
Otoman din anul 1915.
În 1919 s-a înființat Uniunea Armenilor din România, care
continuă să existe și azi, unul dintre scopurile ei inițiale fiind asistarea
Guvernului României în chestiunea refugiaților armeni.
Regatul României a recunoscut independența Republicii
Armenia la 10 august 1920 și a stabilit relații diplomatice cu aceasta.
Un nou val de migrație către România, a avut loc după
destrămarea URSS, de data aceasta vorbind despre oameni care priveau România ca
fiind cea mai apropiată țară occidentală în care trăia o importantă comunitate
armeană.
Independența de Stat a Armeniei a fost consfințită în
anul 1991 prin Referendum popular, iar data de 21 septembrie a devenit Ziua
Națională a celei de a treia Republici Armene.
România a fost primul Stat care a recunoscut independența
Republicii Armenia, la 11 octombrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost
stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă
la 24 aprilie 1994.
Poporul armean, care trăiește pe pământ românesc, s-a
manifestat în acești 1000 de ani, ca parte constitutivă a națiunii române,
având un rol însemnat în dezvoltarea țării și a localităților în care a trăit,
în cultură, știință și tehnologie, în comerț sau producția de bunuri, în
politică și în activitățile academice. Episcopia Armeană a funcționat
neîntrerupt pe pământ românesc, primul episcop armean fiind numit prin hrisovul
lui Alexandru cel Bun, în anul 1401.
Colaborarea dintre popoarele noastre este un foarte bun
exemplu de conviețuire, neexistând niciodată în istorie tensiuni între
minoritatea armeană și poporul majoritar român.