Apostolii Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună în
ziua de 29 iunie pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei
creştine declanşate de împăratul roman Nero.
În această zi se termină postul ţinut în cinstea celor
doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida
Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi
pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L
urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său
iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică
piatră, aluzie la credinţa sa puternică.
Aproape 500.000 de români îşi serbează onomastica de
sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, dintre care peste 370.000 sunt
bărbaţi, informează Ministerul Afacerilor Interne.
În credinţa populară, ziua de 29 iunie este denumită
Sânpetru de vară. Se spune că Sfântul
Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează
căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.
În credinţa populară se crede că atunci când Sfântul
Petru plesneşte din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ,
se transformă în licurici. O altă
legendă populară spune că atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă,
Petru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora,
mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg
la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să
aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucreze
orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la
morţi.
În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii
populare. “Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că dacă se respectă
această datină sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai
spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spun
specialiştii în Etnografie şi Folclor.
Se mai spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel,
privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la
forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce
mere până în această zi, ca să fie sănătoase.
În ziua praznicului trebuie să-i felicităm pe toţi
purtătorii slăvitelor nume: Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică,
Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică,
Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina.