În fiecare an, fondurile alocate pentru arheologie de Ministerul Culturii și Cultelor acoperă strict cheltuieli legate de deschiderea și întreținerea șantierelor, plata cu ora a muncitorilor ocazionali de pe situri, și câteva obiective clare de reabilitare și conservare.
- Publicitate -
Dotarea arheologilor a rămas pe ultimul plan, muzeul constănțean reușind de abia în 2007 achiziționarea unui detector de metale, deși, de vreme îndelungată, căutătorii de comori au răscolit toate cetățile cu aparatură mult mai performantă.
"Încercăm să ne aliniem cerințelor de cercetare europene, sunt pași mici, dar importanți. Anul trecut s-a reușit achiziționarea unui detector de metale folosit în special în șantierul de la Ovidiu, unde s-au descoperit cantități importante de monede. De asemenea, avem și un aparat de măsurat performant", ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Paradoxal, dotarea arheologilor pe șantiere s-a făcut de abia în anii trecuți, deși, încă din 2002, Codul Deotologic al Arheologilor din România, afișat la loc de cinste pe unul dintre site-urile Ministerului Culturii, specifica următoarele: "arheologii vor lucra conform celor mai înalte standarde profesionale recunoscute de către colegii de breaslă. Arheologii au obligația să fie la curent cu dezvoltarea cunoașterii și metodologiei din domeniul lor de specializare și din domeniile tehnicilor de lucru în teren, conservării, diseminării informației, precum și din alte domenii înrudite".
Totul s-a rezumat, însă, la câteva kilograme de pungi, câteva șpacluri și măturoaie.
Șansa șantierelor din Dobrogea a venit însă de peste hotare, odată cu încheierea unor parteneriate solide cu universități și institute de cercetare.
Astfel, specialiști de la Univer-sitatea de Stat San Francisco au realizat prospecțiuni cu tehnică de investigație prin satelit la Cetatea Tropaeum Traiani, fiind printre primele încercări pentru definirea unui plan cartografic și identificarea circuitului complet de apeducte ale cetății, cu ajutorul tehnicii de observare prin satelit.
Totodată, printr-un program Cultura 2000, cele mai importante cetăți au beneficiat de avansate tehnologii în domeniul restaurării cu ajutorul laserului și al sistemelor optice de înaltă relevanță și fidelitate. S-au reunit, pentru prima dată, cele mai moderne tehnici de lucru in situ, nanotehnica, optoelectronica.
De asemenea, la ultimele sesiuni de rapoarte arheologice, cercetătorii mai tineri și-au prezentat rapoartele finale într-un mod original - laptopuri, ecrane, fotografii tridimensionale, semn că arheologia a intrat și ea, într-un alt mileniu.
