Pe data de 4 decembrie, în calendarul creștin ortodox, este cinstită Sfânta Mare Muceniță Varvara. Aceasta s-a născut în vremea Împăratului Maximian (305-311), într-o cetate din Răsăritul Imperiului Bizantin. Tatăl ei, păgân grec, avea mare grijă de fiica lui din pricina frumuseții trupești a acesteia, astfel că o ținea ascunsă
- Publicitate -
într-un turn înalt. Aflând că a îmbrățișat credința creștină și neputând să o convingă să se lepede de Hristos, a ucis-o el însuși, în anul 306 d. H. Tradiția creștină ne spune că, întorcându-se de la uciderea fiicei sale, păgânul tată a fost omorât de un trăsnet.
În tradiția populară românească, Sfânta Varvara este protectoarea copiilor, a tinerelor și a mamelor. Se spune despre ea că este sora Sfântului Nicolae. De asemenea, Sfânta Varvara este și protectoarea minerilor. O legendă populară povestește că ea stă închisă într-un cărbune întreg anul și numai în această zi reușește să vadă lumina zilei. Din acest motiv, la 4 decembrie, nu se mai lucrează în mină și toată lumea petrece. Din această zi, încep o serie de sărbători închinate vărsatului, una dintre cele mai temute boli în mediul țărănesc.
De Sf. Varvara, mamele obișnuiesc să-și spele copiii cu apă în care pun o icoană și puțin zahăr, pentru ca fața copiilor să fie curată ca o icoană. Nu se țese și nu se coase.
