Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena. Peste 1,7 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte miercuri pe Sfinții Împărați Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Peste 1,7 milioane de cetăţeni români îşi sărbătoresc onomastica în această zi.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine "religie permisă", alături de altele din imperiu, el luând mai multe măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlăturând din legile penale pedepsele contrare creştinismului. În 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica drept sărbătoarea săptămânală a creştinilor, zi de odihnă în imperiu, în care şi soldaţii asistau la slujbă.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală - inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Elena, originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Numeroase biserici, din ţară şi din străinătate poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc onomastica

Conform datelor de la Direcţia Generală de Evidenţa Populaţiei, 675 241 de bărbaţi şi 1.098.263 de femei poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora.

422.622 de bărbaţi poartă numele Constantin. De asemenea, 830.439 de femei poartă numele Elena, iar 94.115 se numesc Ileana.

Sfinții Constantin și Elena. Tradiții, obiceiuri și superstiții

În credința populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții:

Începerea semănatului este interzisă: țăranii cred că lucrările agricole nu aduc spor în această zi.

Păsările cerului nu se mai prind, fiind considerate sfinte în această zi.

Femeile nu torc și nu spală rufe, pentru a nu atrage ghinionul asupra gospodăriei.

Se spune că focul aprins în curte sau la marginea grădinii ține departe animalele sălbatice și duhurile rele.

În unele zone, ciobanii își aleg baciul, iar oamenii din sat se adună la horă, la fel ca de Rusalii.

De Sfinții Constantin și Elena se spune că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Totodată, se spune că tot ce se seamănă dupa această zi se va usca.

Alte tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena: mulţi agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui; prin fumul focului obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne; pentru a avea parte de linişte şi spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociţi; în această zi nu este bine să se faci treabă prin curţi şi gospodării; nu este bine să se lucreze pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.