Sâmbătă, 14 septembrie, se prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci, care preacinstește descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus.
- Publicitate -
Ziua Crucii, așa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post și praznice. Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodarilor. Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor, ei leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfințească via și butoaiele cu vin, pentru ca și în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși; ei sunt păstrați ca ofrandă pentru părările cerului și de aceea se numesc în limbaj popular "Strugurii lui Dumnezeu". În podgorii se fac focuri și podgorenii sărbătoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzică și băutură.
În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri și ramurile de alun. Tradiția spune că, atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase și sunt unelte valoroase pentru fântânarii care vor să depisteze izvoarele subterane.
În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, menta, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit acum alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.
De Ziua Crucii se pregătește "un leac" pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești fructiferi neroditori.
Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare este un semn că vremea se răcește; dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, cârdul de ciori gălăgioase anunță căderea brumei. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi călinele, pentru că în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.
Această dată vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi.
Monedele sfințite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță (chiar dacă este și de carton) aduc belșug și spor în muncă.
