Cu doar două luni înainte de examenele naționale, absolvenții clasei a VIII-a au dat piept cu simularea națională a celor două probe scrise, la română și matematică. Iar în urma rezultatelor obținute, Inspectoratul Școlar Județean Constanța a oferit o ierarhie în funcție de media la nivel de unitate de învățământ.
- Publicitate -
În fapt, o radiografie a situației la acest moment, care merită privită și din prisma fabuloaselor investiții din bani europeni făcute ȘI în îmbunătățirea performanțelor elevilor la examene.
În urmă cu circa trei ani, la finele lunii septembrie 2022, Inspectoratul Școlar Județean Constanța semna cele 42 de contracte pentru proiectele din cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțate prin Componenta C15 - Educație a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în România.
Finanțarea pentru toate cele 42 de școli constănțene se ridica la o valoare nerambursabilă de 29.869.773,37 lei.
Fruntași la atragerea de fonduri, doar ca să ne lăudăm?
Reamintim că obiectivele majore ale PNRAS sunt reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante în perioada 2021 – 2026, respectiv îmbunătățirea performanțelor elevilor la evaluările naționale și creșterea procentajului de elevi care finalizează învățământul gimnazial.
La vremea respectivă, prof. Sorin Mihai, inspector școlar general, declara că „fiecare proiect, în funcție de nevoile identificate, a avut în vedere să aducă în comunitatea lui activități diverse: educație nonformală, ore remediale, dotări de spații speciale de lectură, biblioteci, activități culturale, tabere, excursii tematice, ore de consiliere și dezvoltare personală, coaching, cursuri de formare continuă pentru profesori, masă caldă etc.".
Cu siguranță, primele au fost dotările, plimbările și cursurile de formare a profesorilor. Dar cu ce rezultate? La trei ani distanță și milioane de lei investiți avem în față aceleași rezultate dezastruoase (deja cuvântul acesta devine o etichetă).
Ierarhia transmisă de ISJ Constanța cuprinde 159 de unități de învățământ, iar în coada clasamentului se află eternele trei școli din Făurei (media 1,94), Văleni (2,33) și Dumbrăveni (2,56), acolo unde se știe că există comunități mixte de etnici care aproape că nu se înțeleg în limba română cu propriii profesori.
A patra din coada ierarhiei, Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Medgidia, beneficiară a unui proiect din PNRAS, a înregistrat media 2,59.
„Părinții nu-i pot obliga să învețe!”
O altă beneficiară de PNRAS, Școala Gimnazială „Ioan Atanasiu” Lipnița a înregistrat media 2,65.
De altfel, ca urmare a recentei acreditări Erasmus+, profesorii, elevii și directorii din cele două școli vor beneficia, până în iulie 2025, în diverse școli din Europa, de cursuri de formare în domeniile educației digitale, a integrării curriculare, educației nonformale, diversității și incluziunii, dezvoltării personale.
De la prof. Andreea Scarlat, directorul școlii din Lipnița, aveam să aflăm tristul adevăr: „Ne așteptam la aceste rezultate, pentru că avem o promoție slabă de la bun început aici, la Lipnița, unde sunt șapte elevi, toți repetenți. Noi facem tot posibilul pentru ei, am inițiat ore remediale, dar nu se prezintă. Chiar i-am chemat pe părinți la școală și ne-au spus că ei nu-i pot obliga să învețe. Mai avem 16 elevi de-a VIII-a la Coslugea, între care ar fi mai buni, dar nici acolo nu stăm bine. Fondurile acestea europene nu pot face minuni, dar măcar i-am ținut la școală și nu avem abandon. După ce că erau doar șapte la Lipnița, două fete nu mai veneau și ne-am dus la familii… Cam cu asta ne luptăm la clasa a VIII-a!", a declarat directoarea.
E drept că - de bine, de rău – majoritatea absolvenților de-a VIII-a vor ajunge să ocupe un loc într-un liceu, iar mai departe e problema profesorilor de-acolo să-i aducă în stare să promoveze un Bacalaureat. Cum tot la fel de adevărat este că mulți dintre acești copii nici nu visează să termine un liceu, ajungând să plece din țară pentru a munci pe câțiva bănuți.
