Știați că există un loc unde încă se mai vorbește limba
lui Hristos? Ei bine, datorită cercetărilor scriitorului Adrian Lesenciuc, președintele
Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, materializate în romanul
„Limba lui Hristos”, cititorul este purtat din primul deceniu creștin până în
luptele din Orientul secolului XXI, pentru a descoperi Maaloula.
- Publicitate -
În cadrul intim creat de
sala de la parter a Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman" din Constanța, am
fost părtașii unei întâlniri culturale de excepție, prilejuite de prezența poetului,
prozatorului, eseistului și criticului literar Adrian Lesenciuc, ajuns la malul
mării în calitate de autor al romanului „Limba lui Hristos”, apărut în 2024, la
Editura Corint București.
De formație colonel
prof. univ. dr. habil. al Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov, Adrian
Lesenciuc mărturisește: „Nota distopică din romanele mele are legătură cu dorința
de a avertiza asupra formelor de alunecare subtilă. Dacă istoria mare ar fi
ascultat ficțiunea, ar fi fost mai atentă la personajele politice care aplică
tehnica piciorului în prag. O lectură a romanului Noi al lui Evgheni Zamiatin,
din 1920, ne-ar fi ținut departe de escaladarea hitleristă. Ar fi existat
vocile opoziției care să oprească mai devreme intenția de măcel sau chiar
Holocaustul însuși. Asta face distopia: stopează alunecările societății în
mâinile unor indivizi cu porniri dictatoriale, care sacrifică totul pentru
propria putere și pentru propria statuie. Nu lumea este distopică, ci ficțiunea
care avertizează, care își câștigă astfel rolul social".
Nu
doar o prezentare de carte, ci și un dialog autentic
„Limba lui Hristos”
spune povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin,
în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la
fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile
Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al
Orientului.
Există un loc unde se
vorbește limba lui Hristos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva
kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă „poartă”
în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta
Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății. Pe
același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să
cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului,
izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil
sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.
Întâlnirea, moderată de Amelia
Stănescu, managerul instituției-gazdă, i-a avut ca invitați pe scriitorii
constănțeni Bogdan Boeru, Ovidiu Dunăreanu - președintele Filialei Dobrogea a
Uniunii Scriitorilor din România, care au vorbit despre autor și carte.
Întrebat dacă au fost scriitori
musulmani care l-au influențat în actul de documentare istorică, geografică,
psihologică, spirituală, Adrian Lesenciuc a mărturisit că Amin Maalouf – un
libanez stabilit în Franța, și Zulfu Livaneli, un turc plecat spre exil. „Literatura
universală, în foarte mare măsură, mi-a deschis ochii. Am citit mulți scriitori
care vin din această zonă, la modul general, dar dintre aceștia o influență
deosebită au avut Amin Maalouf și Zulfu Livaneli", a declarat Adrian Lesenciuc.
