Dobrogea își lansează propriul drum tematic. 850 km de istorie, natură și cultură

Via Dobrogeana pare a fi unul dintre cele mai ambițioase proiecte turistice ale sud-estului României. Traseul de 850 de kilometri va străbate 130 de localități și va reuni Galațiul, Munții Măcinului, județul Tulcea, Delta Dunării, comunitățile multietnice ale Dobrogei și podgoriile din sud. Obiectivul proiectului este să scoată în evidență locuri și comunități rar incluse în circuitele turistice tradiționale. 

Prima bornă oficială a fost montată la Mănăstirea Precista din Galați, punctul de plecare al traseului. „Traseul pornește din Galați, de la Mănăstirea Precista, intră apoi în Dobrogea pe podul de la Brăila, intră în munții Dobrogei, prin parcul natural Munții Măcinului, se îndreaptă spre Tulcea, trecând pe la toate cetățile din zonă, Dinogeția, Troesmis, Anoviodunum. De la Tulcea pornește spre Delta Dunării, intrăm și în comunitățile izolate respectiv Mila 23, Caraorman, Pădurea Letea, Sulina, de la Sulina până la Sfântul Gheorghe se va merge pe plajă, e și o porțiune navigală care se va face cu vaporul, după care traseul trece prin Constanța și localitățile din centrul Dobrogei, Jurilovca, Gura Portiței, în Constanța pe la Cetatea Istria, după care coboară spre litoral spre Vama Veche și se îndreaptă spre partea de sud vest a județului, zona de crame, de mănăstiri, de cetăți, peșteri", a explicat Laurențiu Isopescu, președintele Asociației „Via Dobrogeana”.

Segmentul viticol reprezintă o atracție majoră, cu opriri în crame care îmbină turismul cu experiențele culturale și gastronomice.

„Turiștii vor putea vedea parcursul strugurelui din vie până când ajunge în sticlă și vor putea degusta o parte din produsele noastre. Avem foarte mulți turiști care ne calcă pragul și avem mai multe experiențe pe care le pot accesa, cele mai frecvente sunt mesele tradiționale în care pot vedea și ansambluri de dans", a declarat Mădălin Simion, reprezentantul unei crame.

Traseul promite să dezvăluie fața mai puțin cunoscută a Dobrogei, iar printre locurile legendare incluse în itinerar se numără Dealul cu bujori, Stejarul îngenunchiat sau Cetatea scufundată de lângă insula Păcuiul lui Soare. Via Dobrogeana este concepută ca o experiență multimodală, ce poate fi parcursă pe jos, călare, cu caiacul, vaporul, trenul, avionul ușor de agrement, balonul cu aer cald, yachtul sau chiar cu măgarul.

 

„Dobrogea este un tărâm atât de bogat atât în locații, monumente, mănăstiri, drumuri, elemente de activitate, dar totodată bogată în multiculturalitate, etnii, meșteșuguri, tradiții, gastronomie și multe altele așa că îi invităm pe toți ca să construim această Via Dobrogeană ca un exemplu în lume de trai, conviețuire în comun extraordinară", a transmis Bianca Folescu, manager proiect Via Dobrogeana.

Inițiatorii traseului vor să transforme Via Dobrogeana într-un brand național și internațional și un model de dezvoltare durabilă a turismului.

 

„Va aduce un număr mai mare de turiști pe litoral, vor sta cazați în diverse zone și vor descoperi frumusețile zonei, iar experiențele sunt cele care se vând în acest moment. De aceea majoritatea turiștilor când aleg o destinație întreabă ce au de făcut în zonă", a afirmat Cristian Bărhălescu, agent de turism.

 

Până în 2027, se vor investi aproximativ 4 milioane de euro în amenajarea drumurilor de acces și în montarea bornelor pentru orientare. Banii vor fi obținuți din sponsorizări și donații.