Dobrogea a fost, începând cu secolul al XIX-lea, una dintre cele mai diverse regiuni etnice și religioase din România. Comunitățile evreiești au fost bine reprezentate în orașele-port, mai ales în Constanța, Tulcea și Sulina, lăsând în urmă o serie de clădiri de patrimoniu cu valoare istorică, arhitecturală și simbolică.
- Publicitate -
Sinagoga de rit sefard din Constanța, situată cândva în apropiere de Sinagoga Mare, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost grav afectată de cutremure și neglijență; în 1989 a fost demolată, fiind considerată o pierdere majoră pentru patrimoniul local.
Cimitirul evreiesc din Constanța, aflat la ieșirea din oraș spre Ovidiu, adăpostește morminte vechi de peste un secol, cu inscripții în ebraică, română și ladino. Este unul dintre cele mai bine conservate cimitire evreiești din sud-estul țării, dar necesită lucrări de restaurare și protejare.
Fosta sinagogă din Tulcea, construită în secolul XIX, în stil eclectic, cu influențe neoclasice și orientale. A fost transformată ulterior în casă de cultură, dar își păstrează încă unele elemente arhitecturale originale.
Cimitirul evreiesc din Tulcea datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, reflectând prezența unei comunități importante în orașul-port. Unele monumente funerare sunt de o mare valoare artistică.
Sulina, un oraș-port cosmopolit în perioada interbelică, a găzduit o comunitate evreiască activă. Sinagoga a fost distrusă complet, iar azi mai pot fi identificate doar urmele cimitirului evreiesc, în stare avansată de degradare.
În ciuda declinului numeric al comunităților evreiești din Dobrogea, urmele culturale și arhitecturale ale acestora sunt încă vizibile și merită protejate.
Un proiect care revitalizează zona istorică a Constanței
„Ceea ce nu credeam să se întâmple, după 11 ani, s-a întâmplat! Sinagoga Mare din Constanța are din nou acoperiș!!! Nou!", a fost vestea primită miercuri, 11 iunie, chiar de la președintele Comunității Evreilor din Constanța, Sorin Lucian Ionescu.
După decenii de degradare și abandon, Sinagoga Mare din Constanța primește un nou acoperiș, marcând un moment important în procesul de restaurare a unuia dintre cele mai valoroase monumente istorice ale orașului. Lucrările actuale vizează montarea unei șarpante metalice și a unui acoperiș nou, intervenții esențiale pentru protejarea structurii și continuarea restaurărilor interioare.
În anul 2023, după multiple licitații anulate și o creștere semnificativă a costurilor (de la 1 milion la peste 3 milioane de euro), Compania Națională de Investiții (CNI) a emis ordinul de începere a lucrărilor. Contractul a fost atribuit în luna iunie 2023, iar proiectul are o durată estimată de doi ani, fiind finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu suma de 1,5 milioane de euro.
Și pentru că sunt numeroși constănțenii care își exprimă uimirea vizavi de ritmul alert al acestui șantier, am aflat că „minunea” este posibilă în România datorită interesului conjugat al deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care ține permanent legătura cu CNI să nu „ajusteze” finanțarea, și al președintelui Comunității Evreiești din Constanța, Sorin Lucian Ionescu, care se află aproape zilnic pe șantier.
Restaurarea, preconizată a se finaliza în luna septembrie a anului viitor, nu urmărește doar refacerea arhitecturală, ci și integrarea Sinagogii în circuitul turistic și transformarea acesteia într-un spațiu cultural deschis publicului, păstrând însă identitatea istorică și religioasă a monumentului. Cu bucurie putem afirma că acest proiect contribuie la revitalizarea zonei istorice a Constanței, tot mai afectată de abandonul clădirilor de patrimoniu.
