Pentru familiile cu copii mici, dar şi pentru constănţenii care, din diverse motive, nu îşi pot permite sejururi lungi, excursiile de o zi în Bulgaria sunt mai mult decât binevenite. Numeroase obiective turistice superbe pot fi vizitate în ţara vecină şi, cu siguranţă, unul dintre acestea, asupra căruia ne vom opri în ediţia de astăzi, este Palatul Euxinograd, amplasat pe malul Mării Negre, la intrarea în municipiul Varna. O zonă în care simţi energiile pozitive, prielnică pentru încărcat „baterii”!
Dacă porniţi în expediţie din Constanţa, la Varna se ajunge foarte uşor. Nici nu realizaţi când aţi parcurs cei 155 de kilometri, pe şosele impecabile, iar până la destinaţie faceţi aproximativ două ore şi jumătate, punând la socoteală controlul din vamă. De asemenea, în Bulgaria sunt multe restricţii de viteză şi este recomandat să respectaţi indicatoarele rutiere, 70 sau chiar 60 km/h. Radarele sunt în dispozitiv indiferent de anotimp, iar poliţiştii bulgari abia aşteaptă să-ţi „frigă” o amendă!
Palatul Euxinograd nu este atât de cunoscut precum Castelul Reginei Maria de la Balcic, însă nu există termen de comparaţie între cele două construcţii: un domeniu complex vs. o casă ceva mai mare, căreia i-a fost ataşat un minaret. Pentru a-l vizita, este obligatorie rezervarea online, trimiţând un email la adresa
[email protected], în care trebuie precizate data, numărul şi numele vizitatorilor. După ce primiţi confirmarea, puteţi porni la drum şi este bine să respectaţi ora indicată: 9.00, 12.00 sau 15.00. Turul durează mai bine de o oră şi jumătate, ghidul vorbeşte numai în limba bulgară, însă acest aspect nu deranjează foarte tare, pentru că peste tot sunt plăcuţe informative, redactate în limba engleză.
Tariful de acces este de 12 leva (aproximativ 32 de lei) pentru adult şi 3 leva pentru copii.
Sandrovo, prima denumire Complexul a fost reşedinţa de vară a monarhilor care au condus Bulgaria după eliberarea de sub dominaţia otomană (1878) - Alexander Battenberg, Ferdinand şi Boris al III-lea.
În 1880, Battenberg a vizitat Varna şi a poposit la Mănăstirea „Sf. Dimitar”, care se afla pe locul reşedinței de astăzi. Monarhului i-a plăcut foarte mult natura de aici, iar doi ani mai târziu, administraţia locală i-a donat mănăstirea şi terenurile adiacente.
Battenberg a început imediat construcţia palatului său, numit de localnici Sandrovo (după numele prinţului), însă proiectul a fost finalizat în perioada 1887-1900, de succesorul lui, Regele Ferdinand.
Parterul clădirii este ocupat de un living grandios, mai multe săli de recepţie, o sală de muzică, un birou şi o sală de mese, în timp ce, la etaj, sunt amenajate dormitoarele regale şi camerele de oaspeţi.
Arhitectura exterioară a palatului este foarte similară cu cea a palatelor renascentiste franceze din secolul al XVIII-lea. Interiorul este de asemenea impresionant - săli spaţioase, decor frumos, mobilier elegant englez, şeminee autentice din marmură, candelabre franceze, ceasuri de perete şi de şemineu, încrustate cu aur, picturi rare agăţate pe pereţi cu tapet de mătase cu fir de aur.
În anul 1893, Palatul Sandrovo a fost redenumit - Evksinograd/Euxinograd, după numele grecesc antic al Mării Negre, Evksinos Pontos. În acelaşi an, la palat a fost construită una dintre primele centrale electrice din Bulgaria.
După ce de-al Doilea Război Mondial, începând cu anul 1946, Palatul Euxinograd a devenit reşedinţă de vară pentru membrii partidului comunist aflat la conducere, iar după căderea comunismului, a primit rol de reşedinţă prezidenţială şi guvernamentală, fiind totodată deschis şi publicului. La ora actuală, palatul găzduieşte în special evenimente guvernamentale, inter-instituţionale, activităţile de turism fiind în plan secund.
Un parc superb, pe model franţuzesc
O parte integrantă a complexului Euxinograd este şi parcul adiacent, în suprafaţă de 800 de hectare, iar pentru formarea acestuia, în 1888, Regele Ferdinand I a angajat peisagişti francezi. Proiectul lor include o colecţie rară de arbori - de la stejar negru la cedru Atlantic, unicate în Balcani. Locuri goale şi pietroase au fost completate cu sol fertil, luat în mare parte de pe malurile râului Kamchiya.
La nord-est de clădirea palatului sunt construite sere pentru palmieri şi producţie de flori, iar în pepiniera de plante ornamentale s-au cultivat peste 500 de specii de flori şi peste 200 de specii de puieţi.
Parcul are câteva zone: centrală (cu palatul), grădina greacă, grădina engleză, litorală şi clădiri de întreţinere. Fiecare dintre acestea are propriul său caracter specific, ce insuflă o stare de spirit diferită. Partea cea mai elegantă, reprezentativă este cea din faţa palatului, cu un lac cochet, plin de nuferi, şi o impunătoare statuie de bronz a lui Neptun, livrată din Franţa.
În anul 1891, pe locul vechii crame a mănăstirii, a fost construită noua cramă a palatului. Iniţiativa i-a aparţinut Regelui Ferdinand, iar planul a fost elaborat de un arhitect german. Clădirea este o casă pitorească, în stil renascentist. Acesta include o zonă subterană pe două niveluri, laborator, atelier de îmbuteliere, birouri administrative şi sală de degustare, iar dimensiunile sale sunt ca pentru o producţie mică, de tip boutique.
Vinurile de Euxinograd sunt renumite şi astăzi, pentru calitatea lor excelentă. În producţie, sunt folosite diverse soiuri de struguri de vin, precum Chardonnay, Riesling, Traminer, Muscat Ottonel şi Muscat de Vratsa. Vinurile albe sunt preparate după metode clasice şi moderne şi sunt stocate în butoaie de stejar. De asemenea, crama se mândreşte cu coniacul său aromat, vizitatorii fiind invitaţi la o degustare a celor mai bune produse.
Un alt punct de reper în complexul Euxinograd îl reprezintă ruinele cetăţii antice „Kastritsi”, în partea de nord-est a parcului, iar privirile mai sunt atrase de cadranul solar, cadoul primit de Regele Ferdinand de la Regina Victoria.
Escală în staţiuni sau la „o scoică”
Să mai spunem că, în cazul în care doriţi să înnoptaţi la palat, se oferă cazare, la dispoziţia oaspeților mai fiind restaurantul, terenurile de tenis, baschet, volei, sala de fitness, pista de bowling, echipamentele de ski nautic sau surfing. Preţurile sunt însă pe măsura condiţiilor oferite, aşa că trebuie să aveţi ceva bănuţi prin conturi.
Iar la întoarcere, puteţi face o escală la Mănăstirea Aladja, în staţiunile Nisipurile de Aur, Sfinţii Constantin şi Elena sau Albena, la Balcic, Rusalka sau la Dalboca, la „o scoică”.
