Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită de ziua
de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române
organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziția de carte dedicată
traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. Expoziția va fi vernisată
joi, 13 ianuarie 2022, în Sala „Theodor Pallady“. Vor lua cuvântul acad. Răzvan
Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica,
membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei
Române, Gabriela Dumitrescu, curatoarea expoziției.
- Publicitate -
Sub titlul „Traduceri în limbi străine din
opera poetului Mihai Eminescu" expoziția oferă publicului volume aflate în
patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară și reunește zeci de
traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă,
polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau
conaționali bilingvi, cât și de către străini, rod al atașamentului acestora
față de cultura română și al aprecierii valorii înalt estetice a poeziei
eminesciene.
Primele traduceri datează din chiar timpul
vieții lui Mihai Eminescu, el însuși fiind preocupat, fie și ca simplu
exercițiu, să-și tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeași perioadă
datează versiunea în limba germană a 19 creații eminesciene realizată de Mite Kremnitz,
publicate în antologia „Rumanische Dichtungen“ din 1881 și îmbogățite cu alte
13 poeme în următoarele ediții. În 1887 vede lumina tiparului, la Veneția,
prima traducere în limba italiană, datorată lui Marc’ Antonio Canini, care și
ea cunoaște mai multe ediții, semn al unei bune receptări în orizontul altei
culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la
larme“ basmul „Făt Frumos din lacrimă“, considerat prima încercare de traducere
a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare,
prefațată de Nicolae Iorga, este relativ târzie, abia în 1930, dar a beneficiat
de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaște peste 100 de ediții, în
versiuni diferite.
Interesul față de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a
lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurși de la primele încercări opera sa
a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puțină măiestrie,
căci, așa cum remarcă
Arhezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine [...], iar
Eminescu nu este el decât în românește". Cert este că opera sa a fascinat și
continuă să fascineze atât traducătorii români, cât și pe cei străini,
majoritatea dorind, cu deosebire cei autohtoni, să facă din Eminescu un
ambasador al poeziei românești. Iar efortul de a-l traduce pe Eminescu are, ca
prima intenție, rolul de a evidenția excepționala valoare artistică a creației
sale.
Publicul este așteptat să descopere bogăția și
diversitatea acestor traduceri în galeria expozițională oferită de Sala
„Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125.
Program de vizitare 13-23 ianuarie 2022, de luni până vineri, între orele 10-14,
în condițiile respectării tuturor normelor sanitare în vigoare. Intrarea este
gratuită.
