Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 22
februarie - 18 aprilie 2023, expoziția “Pursuit of Happiness”, reunind lucrări
ale unuia dintre cei mai apreciați artiști ai noului val hiperrealist, pictorul
de origine basarabeană Roman Tolici, eveniment realizat în parteneriat cu
Asociația Kontakt și Galeria Mobius din București.
Pentru această nouă serie, Roman devine un observator al
realității capitaliste, pe care o documentează fotografic și o prelucrează
pictural în compoziții care diluează ironic granițele dintre realitate și
ficțiune. Vernisajul va avea loc miercuri, 22 februarie, de la ora 16.00, în
prezența artistului.
Călător exigent prin timpurile noastre, Roman Tolici se
aventurează în explorarea unui anti-univers inactual: fericirea, un subiect mai
degrabă respins în discursul cultural contemporan, foarte rar actualizat filosofic
și aproape dispărut de pe radarul aspirațiilor cotidiene. Expoziția “Pursuit of
Happiness” devine un spațiu de reflecție asupra condiției omului contemporan,
transformat prin filtrul imperativului neoliberal la fericire. În ecoul unor
întrebări care rămân fără răspuns, lucrările examinează paradoxuri actuale,
notând succint idei și impresii din perspectiva unui curent excepționalist, pe
care-l strunește echilibrat, fără exaltări, fără momente de blazare și fără
locuri comune. Prin efecte fotorealiste, pictura sa amplifică realul, îl
testează și îl înscenează într-o irealitate regizată.
"Căutarea fericirii individuale este privită azi ca
un demers egoist. Fericirea, o noțiune atât de abstractă, relativă și
particulară, este văzută acum ca o iluzie a unui secol îndepărtat, când
Constituția americană o transforma în drept civil. Astăzi căutarea fericirii a
ieșit din modă. Căutările noastre au mai degrabă scopuri altruiste cum ar fi
salvarea planetei, lupta pentru egalitate, incluziune, toleranță. Căutarea
fericirii a devenit un act intim, rușinos, dacă nu chiar imoral. Dar chiar și
așa, ea nu a încetat să existe. În acest context, lucrările din aceasta serie
țin de un registru personal, al căutării în general. O căutare de sensuri care
justifică existența. O căutare a frumosului în grotesc, o căutare a binelui în
rău, o căutare a adevărului în minciună. Și viceversa". (Roman Tolici)
„Rădăcini răsărite cândva din realismul socialist susțin
variante subiective în care Roman Tolici răstălmăcește prima și probabil cea
mai cunoscută dintre promisiunile fericirii capitaliste: visul american.
Prosperitatea consumeristă, un ethos care-și are originea în Declarația
americană de Independență, a devenit un imperativ absolut al ultimelor decade
și o măsură a performanței în progres, în timp ce absența ei se transformă
într-o posibilă stigmă a noii gramatici a bunăstării.
Roman Tolici este o figură emblematică a realismului
capitalist românesc, fiind un detectiv al ambiguităților care definesc omul
contemporan în relație cu așteptările, presiunile sau promisiunile neoliberale”.
(Valentina Iancu, istoric de artă)
“Proiectul continuă un drum al căutărilor de factură
existențialistă pe care Tolici a pornit încă de la debut: dacă privim primele
lui serii de lucrări, atunci descoperim un autoportret multiplu, zdruncinat și
biologic, și metafizic: aproximări, distorsiuni, limite, neputințe, violențe,
urlete, perplexități, convertiri. Dorință, iubire, sex, singurătate ori
moarte... Roman Tolici nu s-a sfiit să atace tocmai subiectele dure, aparent
epuizate, mobilizând în acest sens un vocabular vizual tulburător”, evalua
istoricul de artă Oana Tănase devenirea unui artist emblematic pentru o
generație contestatară.
“Roman Tolici face parte din generația douămiistă, o
generație care a marcat revirimentul picturii pe scena românească de artă
contemporană, prin asimilarea unor limbaje nu demult interzise în România,
inspirate de arta occidentului capitalist. Această generație a produs o
invariabilă și mult așteptată detașare de poeticile reducționiste și, totodată,
de politicile oarecum confortabile artei din perioada comunistă, implicându-se
în procesul de conectare a scenei artistice locale la practici și strategii de
supraviețuire adaptate nevoilor actuale. Douămiiștii au pus bazele pieței de
artă din România, încă firavă și privită cu multă suspiciune, motiv pentru care
criticul de artă Magda Cârneci numește inspirat o tendință generațională de
întoarcere a realului în pictură, “realism capitalist”, denominare potrivită și
în relație cu tematicile abordate”, spune Valentina Iancu, istoric de artă,
autoarea unui text care însoțește expoziția.
Roman Tolici s-a născut în 1974, în satul Ghetlova,
Raionul Orhei, aflat în centrul Republicii Moldova (fosta URSS), la o distanță
de aproximativ 75 km de Chișinău. Studiile lui artistice au început la Şcoala
de Arte “Igor Vieru” din Chişinău, însă interesul lui Tolici pentru imagine și
cultura vizuală a fost hrănit încă din primii ani, în familie. În 1990 s-a
stabilit în Bucureşti, grație unei burse de studii la Liceul de Artă “Nicolae
Tonitza”, acordată de statul român. În anul 1998, Tolici a susținut, printr-o
expoziție publică (organizată la Palatul Parlamentului, Sala “Constantin
Brâncuși”), teza de licență cu titlul Identități (profesor coordonator: Nistor
Coita), în cadrul Departamentului Grafică al Universităţii Naţionale de Arte
din București. Odată cu sfârşitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotrivă
în domeniul literaturii, al ilustrației și animaţiei, benzii desenate și fotografiei,
pentru ca, începând cu anii 2000 să se impună, prin expoziții personale și de
grup, ca pictor. Asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț
suprarealist al existenței cotidiene, Tolici este unul dintre artiștii
reprezentativi ai generației douămiiste. Picturile sale par a fi detalii ale
unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale
omului. Această forță narativă transformă subiectele recurente în capitole fără
sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie
și urme surprinse de percepția tandră a artistului.