La Muzeul de Artă Populară, instituție de cultură aflată
în subordinea Consiliului Județean Constanța, este deschisă expoziția „Tradiții
de primăvară la români”, în perioada 21 februarie-31 martie.
- Publicitate -
Prin intermediul pieselor din patrimoniul instituției
(port popular, ștergare, icoane pictate pe sticlă și lemn, ceramică, obiecte de
inventar pastoral, ouă încondeiate) sunt ilustrate principalele momente ale
primăverii, anotimp al reînvierii naturii, simbol al tinereții, al dragostei și
al începuturilor. Un bogat material foto-documentar completează expoziția.
Prima sărbătoare care anunță acest sezon, Dragobetele,
celebrat la 24 februarie, stă sub semnul iubirii, deoarece în această zi, când
păsările nemigratoare își pregătesc cuiburile, pentru noile generații de pui,
flăcăii și fetele din satul tradițional încep să formeze cupluri.
Luna martie debutează cu Mărțișorul – o mică amuletă cu
rol apotropaic, însoțită de șnurul bicolor, alb-roșu. Tot acum este celebrată
și Baba Dochia despre care se spune că a tors firul mărțișorului, pe când urca
cu turma de oi pe munte. Găsind pe jos o monedă, a găurit-o și a trecut prin ea
firul alb-roșu.
După ce trec Zilele Babei, numite așa din cauza vremii
schimbătoare de la începutul lunii, pe 9 martie, când în calendarul
creștin-ortodox sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul
tradițional sunt celebrați Moșii cei buni, despre care se spune că bat cu
botele în pământ ca să iasă căldura și să intre frigul.
La data de 17 martie, se sărbătoresc Alexiile, nume
împrumutat de la Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, prăznuit acum.
Aceasta este ziua în care se crede că ies din pământ toate gângăniile și
târâtoarele, pe care le-a slobozit Alexie, nesocotind porunca lui Dumnezeu. Tot
acum se celebrează Ziua Șarpelui, dar și Ziua Peștelui.
Peste praznicul Bunei Vestiri (25 martie) se suprapun
credințe populare, legate de reînvierea naturii și se zice că acum „se
dezleagă” limba cucului.
O altă sărbătoare creștină, care coincide cu exuberanța
anotimpului verde, este praznicul Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care
marchează, printre altele, începutul anului pastoral.
Floriile, una dintre cele mai mari sărbători de peste an,
premergătoare Săptămânii Patimilor, are în centrul ei ramurile de salcie
sfințite la biserică, investite cu multiple funcții apotropaice. Ramurile
amintesc de frunzele de finic (curmal) purtate de mulțime la intrarea lui Iisus
în Ierusalim.
Săptămâna Mare este dedicată mersului la biserică și
activităților de primenire a spațiului de locuit și a preparării bucatelor tradiționale
din rândul cărora se distinge oul, simbol al mormântului lui Iisus și al
Învierii.
