Așezată pe ruinele vechiului Tomis, Constanța continuă să dezvăluie pagini necunoscute din istorie. Cercetările arheologice preventive de pe strada Sabinelor au scos la iveală, la finalul lunii august, un complex funerar de tip hipogeu din secolele IV–V, descoperire considerată de specialiști de o valoare inestimabilă pentru arheologia zonei vestice a Mării Negre.
- Publicitate -
Evenimentul de prezentare a avut loc în Sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța, cu participarea dr. Delia Cornea (director MINAC), dr. Constantin Băjenaru (coordonatorul cercetării), arhitecților Laura Tudosie și Alexandru Bîrcă, dar și a arheologului Petre Colțeanu.
Descoperirea constă într-un cavou de familie, construit în formă de cruce, cu trei camere boltite ce depășeau doi metri înălțime. Deși a fost jefuit încă din antichitate și ulterior degradat, mormântul păstrează elemente rare: figuri geometrice trasate în mortar și nișe comparabile cu arcosolia catacombelor romane.
La aproape 40 de ani de la săpăturile de salvare care au scos la iveală mormântul pictat hypogeu, în februarie 1988, când cupa excavatorului a spart bolta acelui mormânt, bogăția Tomisului ne arată că aceste cercetări pot da la iveală niște descoperiri remarcabile.
De la patrimoniu cultural la dezvoltare economică
După cum avea să declare dr. Delia Cornea, director MINAC, dincolo de latura deosebită, de îmbogățire a patrimoniului muzeal și cultural, există și o latură economică, de dezvoltare a județului prin intermediul acestor săpături de salvare, denumite, mai nou, descărcări arheologice. Numai în cursul acestui an, MINAC a semnat și a desfășurat 160 de contracte de descărcare arheologică cu diferiți beneficiari, între care și mari investiții, precum construirea Spitalului de boli infecțioase din cadrul municipiului Constanța, cercetarea preventivă de la Spitalul „Mama și copilul”, care a început anul trecut și s-a finalizat anul acesta, cea de la stadionul Farul, cercetarea arheologică preventivă de la Campusul Universitar, nodul rutier Cumpăna și Baza militară Mihail Kogălniceanu. Dar și câteva mari investiții în energie verde regenerabilă, respectiv parcuri de eoliene și fotovoltaice. Practic, investiții de peste două miliarde de euro care nu puteau fi derulate fără să se desfășoare cercetarea arheologică preventivă și fără să se obțină descărcarea arheologică.
Unicat prin monumentalitate, necropola trebuie trecut urgent în proprietate publică
În opinia cercetătorului Constantin Băjenaru, cel care a descoperit acest complex funerar, în zona în care a fost găsit s-a dezvoltat începând din secolul IV și primele decenii ale secolului al V-lea o vastă necropolă, un cimitir foarte mare, care se întinde până în apropiere de Casa de Cultură. Construcția are un plan arhitectural în formă de cruce și este compusă din trei camere boltite, în formă originală, care atingeau o înălțime de peste 2 metri, până să se fi prăbușit, în antichitate. Importanța lui este dată de planul arhitectural. Spre deosebire de mormântul pictat Hypogeu, cunoscut și faimos, acesta este doar tencuit, deci nu are picturi, dar are niște figuri mai mult sau mai puțin geometrice, într-o tehnică mai rar întâlnită și de specialiști, desenate în mortar.
„Este probabil un cavou de familie, care, din păcate, a fost jefuit încă din antichitate, și ulterior a intrat într-un proces de degradare, datorat evident și distrugerilor provocate în perioadele ulterioare", a explicat cel care l-a descoperit, cercetătorul Constantin Băjenaru.
De ce este acest mormânt unicat în vestul Mării Negre? „Pentru că acest plan în formă de cruce se întâlnește foarte rar în descoperirile din acest areal al Imperiului Roman, din partea estică al Imperiului Roman. De asemenea, este unicat prin monumentalitatea sa, pentru că se poate sta în picioare înăuntru. Dar și prezența acestor nișe care sunt comparabile cu așa-numitele arcosolium, nișe practicate în catacombele romane. Suntem în secolul al IV-lea, o epocă în care aceste tipuri de morminte înfloresc în tot Imperiul Roman și sunt cunoscute destul de multe în Orient și în zona balcanică, în provinciile romane din zona dunăreană. În perioada următoare o să încercăm să identificăm și alte analogii ", a declarat cercetătorul constănțean.
Care a mai adăugat că din punct de vedere al stării de conservare, pereții sunt destul de bine păstrați, mormântul fiind acoperit cu materiale în așa fel încât să nu fie infiltrații de apă. O reconstrucție ulterioară ar presupune doar refacerea bolților.
Cercetătorii vor să propună Ministerului Culturii și comisiilor de specialitate în primul rând să fie declanșată procedura de clasare ca monument istoric în cadrul sitului de importanță națională necropola anticului Tomis. Apoi să fie conservat in situ și să fie pus în valoare. Dar ca aceste lucruri să se petreacă, autoritățile statului trebuie să se miște foarte rapid. „Noi avem experiențe pe care le putem considera nefericite în chiar foarte multe cazuri și le trăim în toată țara și în aproape în fiecare an. Spre deosebire de alte națiuni, noi ne mișcăm destul de greu. Și fac un apel ca începând cu Ministerul Culturii și celelalte instituții care au drept de preempțiune asupra unui teren care este privat să facă demersuri cât mai urgente să treacă acest monument în proprietate publică. Fără implicarea statului acest monument nu poate fi pus în valoare", a transmis cel care l-a descoperit, cercetătorul Constantin Băjenaru.
Nu ne rămâne decât să sperăm că această recentă descoperire nu va împărtăși soarta mormântului pictat hypogeu, care a așteptat atâtea decenii să ni se reveleze la adevărată importanță.
