Ieri, la Mamaia, a început prima ediție a Forumului European al revistelor literare, un proiect care a reușit să pună mâna pe 86.200 lei din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Scopul evenimentului este acela de a lansa scriitorii români peste hotare, prin intermediul revistelor literare. Știați că și Bolintin, Zalău și Câmpina produc reviste literare? Și-au trimis și ei reprezentanți la mare să discute despre integrarea publicațiilor în spațiul european.
- Publicitate -
Forumul european al revistelor literare, organizat la Mamaia, de Federația Editorilor și Difuzorilor de Carte din România și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, a debutat, ieri dimineață, în cadrul elegant al sălii de conferințe al Hotelului "Oxford". Benere, afișe, mape de prezentare, alături de o sumedenie de reviste literare te întâmpinau încă de la intrare. Ni s-a spus din start că pentru acest program s-a obținut o finanțare de 86.200 lei din partea Ministerului Culturii și Cultelor, în cadrul licitației de proiecte "Promocult" pentru promovarea culturii române în străinătate. Așa că programul nu se putea prezenta oricum, chiar dacă din lista inițială de invitați pe care organizatorii ne-au transmis-o în urmă cu două zile au lipsit chiar…moderatorii. Nume importante precum prof. univ. dr. Mircea Muthu, scriitor, decanul Facultății de Litere a Universității Cluj, prof. univ. dr. Marin Mincu, revista "Paradigma", București, prinși în program drept cei care conduc discuțiile forumului, nu au venit la Mamaia. Ca să nu mai vorbim de faptul că importante reviste literare din țară care chiar sunt prinse în statistici de Ministerul Culturii drept publicații cu tiraj surprinzător de mare, având în vedere profilul lor cultural, mai puțin accesibil, nu au fost invitate la eveniment.
Așa că s-a apelat rapid la înlocuitori mai puțin pregătiți, care au avut misiunea să prezinte invitații de peste hotare. Bâjbâială prin sală…care o fii???
Trecând peste momentul de debut în care am ascultat salutul lui Ion Tomescu, președinte al Federației Editorilor și Difuzorilor de Carte din România, am aflat că forumul reunește, în premieră, reprezentanții unor importante reviste literare și de cultură din 5 țări membre ale Uniunii Europene (Franța, Spania, Austria, Ungaria, Bulgaria), precum și din SUA, Israel, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Alături de invitații din străinătate, pe fotolii stau și 20 de redactori-șefi ai unor reviste literare românești ce fac parte din Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
Au urmat discursurile invitaților de peste hotare, mare parte dintre aceștia familiari cu județul nostru, deoarece sunt participanți cu ștate vechi la toate evenimentele dedicate de mangalioți diasporei. Aceleași reviste și reprezentanți care onorează cu prezența orice invitație pe bani românești.
Însă, am avut ocazia să îi cunoaștem și pe Yves Broussard, de la revista "l’Archere", din Franța, Menachem Falek, revista "Moznaim", Israel, Guy Lega, revista "L’arbre a paroles", Belgia, Adrian Mac Liman, Revista Uniunii Scriitorilor din Spania, Jean Max Tixier, revista "Autre Sud", Franța ș.a.
Fiecare invitat de peste hotare a avut la dispoziție două minute să își prezinte publicația, prilej de a etala rezultatele.
Au urmat invitații din țară, iar aici lista este foarte lungă. Un prilej de a vedea câte reviste culturale există în România. Chiar și reviste din Bolintin, Zalău și Câmpina și-au trimis reprezentanți la mare să discute despre integrarea publicațiilor în spațiul european.
Se dorește înființarea Asociației Europene a Revistelor Literare
Potrivit organizatorilor, acest eveniment este o oportunitate pentru promovarea literaturii și culturii române în revistele europene invitate la Forum și un prilej de a propune organizarea unei Asociații Europene a Revistelor Literare, ca o inițiativă românească importantă în peisajul cultural instituțional al Uniunii Europene.
În cadrul Forumului, ieri, a fost lansat catalogul Pagini literare.ro, cu textele literare a 45 de scriitori români propuși de redacțiile a 19 reviste literare românești, membre ale APLER. Textele catalogului Pagini literare.ro (poezie, proză, critică) sunt în română, engleză, franceză, italiană și germană, însoțite de scurte note biobibliografică ale autorilor români.
Este, potrivit organizatorilor, un început pentru un eveniment care se dorește de tradiție și care să ofere scriitorilor și editorilor români o mai bună legătură cu revistele literare din Europa, prima rampă de lansare înaintea contractului cu un editor european.
Trei zile de colocvii
În ceea ce privește dezbaterile din cadrul forumului, acestea abordează subiecte deja cunoscute în viața publicațiilor revistelor de profil. Cum ar fi supraviețuirea revistelor literare și promovarea culturii. Un singur subiect atrage atenția: cum poate literatura din publicațiile literare să-și depășească propria criză de limbaj ermetic, specializat, pentru a reuși să comunice un mesaj care să fie acceptat și
bine vândut într-o lume contradictorie. Subiectul este propus de Yves Broussard.
Așteptăm cu interes concluziile de astăzi după amiază, însă ce am înțeles, din start, este faptul că piața revistelor culturale cunoaște un adevărat boom, pe bani de la minister, de la primării, sponsori sau de te miri de unde. Ele există și uite că reprezentanții lor reușesc să facă proiecte care să atragă și bani europeni. Nu contează cine le citește.
Ieri, la Mamaia, a început prima ediție a Forumului European al revistelor literare, un proiect care a reușit să pună mâna pe 86.200 lei din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Scopul evenimentului este acela de a lansa scriitorii români peste hotare, prin intermediul revistelor literare. Știați că și Bolintin, Zalău și Câmpina produc reviste literare? Și-au trimis și ei reprezentanți la mare să discute despre integrarea publicațiilor în spațiul european.
Forumul european al revistelor literare, organizat la Mamaia, de Federația Editorilor și Difuzorilor de Carte din România și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, a debutat, ieri dimineață, în cadrul elegant al sălii de conferințe al Hotelului "Oxford". Benere, afișe, mape de prezentare, alături de o sumedenie de reviste literare te întâmpinau încă de la intrare. Ni s-a spus din start că pentru acest program s-a obținut o finanțare de 86.200 lei din partea Ministerului Culturii și Cultelor, în cadrul licitației de proiecte "Promocult" pentru promovarea culturii române în străinătate. Așa că programul nu se putea prezenta oricum, chiar dacă din lista inițială de invitați pe care organizatorii ne-au transmis-o în urmă cu două zile au lipsit chiar…moderatorii. Nume importante precum prof. univ. dr. Mircea Muthu, scriitor, decanul Facultății de Litere a Universității Cluj, prof. univ. dr. Marin Mincu, revista "Paradigma", București, prinși în program drept cei care conduc discuțiile forumului, nu au venit la Mamaia. Ca să nu mai vorbim de faptul că importante reviste literare din țară care chiar sunt prinse în statistici de Ministerul Culturii drept publicații cu tiraj surprinzător de mare, având în vedere profilul lor cultural, mai puțin accesibil, nu au fost invitate la eveniment.
Așa că s-a apelat rapid la înlocuitori mai puțin pregătiți, care au avut misiunea să prezinte invitații de peste hotare. Bâjbâială prin sală…care o fii???
Trecând peste momentul de debut în care am ascultat salutul lui Ion Tomescu, președinte al Federației Editorilor și Difuzorilor de Carte din România, am aflat că forumul reunește, în premieră, reprezentanții unor importante reviste literare și de cultură din 5 țări membre ale Uniunii Europene (Franța, Spania, Austria, Ungaria, Bulgaria), precum și din SUA, Israel, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Alături de invitații din străinătate, pe fotolii stau și 20 de redactori-șefi ai unor reviste literare românești ce fac parte din Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
Au urmat discursurile invitaților de peste hotare, mare parte dintre aceștia familiari cu județul nostru, deoarece sunt participanți cu ștate vechi la toate evenimentele dedicate de mangalioți diasporei. Aceleași reviste și reprezentanți care onorează cu prezența orice invitație pe bani românești.
Însă, am avut ocazia să îi cunoaștem și pe Yves Broussard, de la revista "l’Archere", din Franța, Menachem Falek, revista "Moznaim", Israel, Guy Lega, revista "L’arbre a paroles", Belgia, Adrian Mac Liman, Revista Uniunii Scriitorilor din Spania, Jean Max Tixier, revista "Autre Sud", Franța ș.a.
Fiecare invitat de peste hotare a avut la dispoziție două minute să își prezinte publicația, prilej de a etala rezultatele.
Au urmat invitații din țară, iar aici lista este foarte lungă. Un prilej de a vedea câte reviste culturale există în România. Chiar și reviste din Bolintin, Zalău și Câmpina și-au trimis reprezentanți la mare să discute despre integrarea publicațiilor în spațiul european.
Se dorește înființarea Asociației Europene a Revistelor Literare
Potrivit organizatorilor, acest eveniment este o oportunitate pentru promovarea literaturii și culturii române în revistele europene invitate la Forum și un prilej de a propune organizarea unei Asociații Europene a Revistelor Literare, ca o inițiativă românească importantă în peisajul cultural instituțional al Uniunii Europene.
În cadrul Forumului, ieri, a fost lansat catalogul Pagini literare.ro, cu textele literare a 45 de scriitori români propuși de redacțiile a 19 reviste literare românești, membre ale APLER. Textele catalogului Pagini literare.ro (poezie, proză, critică) sunt în română, engleză, franceză, italiană și germană, însoțite de scurte note biobibliografică ale autorilor români.
Este, potrivit organizatorilor, un început pentru un eveniment care se dorește de tradiție și care să ofere scriitorilor și editorilor români o mai bună legătură cu revistele literare din Europa, prima rampă de lansare înaintea contractului cu un editor european.
Trei zile de colocvii
În ceea ce privește dezbaterile din cadrul forumului, acestea abordează subiecte deja cunoscute în viața publicațiilor revistelor de profil. Cum ar fi supraviețuirea revistelor literare și promovarea culturii. Un singur subiect atrage atenția: cum poate literatura din publicațiile literare să-și depășească propria criză de limbaj ermetic, specializat, pentru a reuși să comunice un mesaj care să fie acceptat și
bine vândut într-o lume contradictorie. Subiectul este propus de Yves Broussard.
Așteptăm cu interes concluziile de astăzi după amiază, însă ce am înțeles, din start, este faptul că piața revistelor culturale cunoaște un adevărat boom, pe bani de la minister, de la primării, sponsori sau de te miri de unde. Ele există și uite că reprezentanții lor reușesc să facă proiecte care să atragă și bani europeni. Nu contează cine le citește.
