Luni dimineață, 24 ianuarie, în jurul orei 8,00, polițiștii din cadrul Secției 3 l-au amendat pe Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, surprins în incinta unei biserici, deși Direcția de Sănătate Publică a emis pe numele său o decizie de carantinare, după ce a fost contact direct cu o persoană confirmată cu COVID 19.
Reamintim că IPS Teodosie a efectuat o deplasare în Iordania, țară trecută pe lista roșie, iar la întoarcere, întrucât nu este vaccinat, ar fi trebuit să stea în carantină.
Astăzi,
25 ianuarie, a fost depusă la Judecătoria Constanța acțiunea de contestare a
Deciziei DSP București de confirmare a carantinării IPS Teodosie, prin avocatul
Chitic Mircea-Victor-Daniel. S-a cerut, pe de o parte, suspendarea efectelor
Deciziei DSP, iar pe de alta, anularea ei.
Ce
motive se invocă.
1.
Actul emis de DSP București nu este semnat de nimeni, nu indică o persoană
împuternicită și asumată de a emite un act administrativ și nu are completate
cu date câmpurile special destinate identificării persoanei. Ca atare el nu
este temeinic, nu îndeplinește condițiile formale impuse de lege și nu are
legalitate Adică el NU EXISTĂ. Prin însăși natura sa, Decizia de
Confirmare a Carantinării trebuie semnată de către persoana împuternicită, căci
actul semnării reprezintă manifestarea sa de voință în sensul restrângerii
drepturilor și libertăților prevăzute de Constituția României – libertatea
individuală, libera circulație, viața intimă, familială și privată, libertatea
cultelor și dreptul la muncă. Fără semnătură, actul nu are autenticitate,
conform normelor de drept.
2.
Actul DSP nu este motivat de fapt și de drept, deoarece la art.4, lit. i din
Hot. CNSU 2/7.01.2022 se prevede excepția suspendării pentru persoanele care
sosesc din state terțe, care participă la evenimente culturale, artistice sau
de divertisment, și care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru
infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării.
3.
În plus, acțiunea contestă decizia carantinării preventive a celor ce revin în
țară, care sunt presupuși ca persoane care riscă să infecteze pe alții. Din
moment însă ce testele medicale negative autorizate arată că nu există risc
epidemiologic, pentru ce mai sunt carantinați cei testați negativ? În acest
fel, carantinarea devine lipsită de motivație.
În
acțiuni motivate asemănător, Judecătoria Sector 5 București și Tribunalul
Prahova au admis contestațiile și au anulat deciziile de suspendare.