Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a bătut palma cu un grup de arheologi italieni, în ideea obținerii unei finanțări europene în baza pactului teritorial Alto Belice Corleonese. Este vorba despre un proiect comun de sondare a posibilităților de cercetare arheologică submarină, un domeniu în care românii de abia învață ABC-ul.
- Publicitate -
Nu sunt primii arheologi străini care au venit să ne cerceteze comorile. O echipă mixtă româno-ungară a găsit, într-un timp record, ruine ale vechii Cetăți Callatis. A fost descoperită, cu aparatură de ultimă generație, chiar și o epavă, cel mai probabil din perioada elenistică.
Nu e de mirare că din ce în ce mai mulți arheologi străini vin să ne răscolească fundul mării; comorile sunt multe și, în premieră, Legea privind monumentele istorice din România conține, pentru regiunea Dobrogea, un capitol special dedicat vestigiilor arheologice subacvatice.
Recent, potrivit dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în baza unui parteneriat încheiat cu S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club și CEFOP Italia, partea străină s-a angajat să ajute specialiștii constănțeni pentru a depune, în vederea obținerii unei finanțări europene, un proiect de cercetare. Dr. Constantin Chera ne-a specificat că, la ora actuală, se lucrează la documentația necesară, cu atât mai mult cu cât muzeul a reușit să se doteze, recent, și cu minimum necesar pentru scufundări.
Potrivit acestuia, parteneriatul cu CEFOP Italia vizează și delimitarea siturilor arheologice submarine de la coasta românească a Mării Negre: "Se preconizează astfel un program pe mai mulți ani de cercetări arheologice submarine, în care să fie atrase fonduri europene pentru salvarea patrimoniului arheologic ascuns de apele mării".
Cinci cercetători italieni au întreprins o serie de scufundări în Marea Neagră, iar primele rezultate au apărut deja: au fost identificate fragmente ceramice antice, materiale de construcție răvășite și un zid submers dintr-o zonă a vechiului Tomis.
"În cursul anului trecut, muzeul nostru a participat, în colaborare cu Centrul de Formare și Orientare Profesională (CEFOP) din Palermo, Italia, condus prof. Marcello Rocca, la realizarea unui proiect intitulat «Itinerarii scufundate». În acest sens, CEFOP a desfășurat tabere de inițiere și cercetare arheologică subacvatică, la care au participat doi specialiști arheologi români - "subsemnatul", Constantin Chera, directorul MINAC, și arheolog Cătălin Dobrinescu. Am efectuat trei săptămâni de practică, alături de specialiștii italieni, în vederea extinderii activității de cercetare și formare în domeniul subacvatic a cercetătorilor români și italieni. Astfel, în urma taberelor de inițiere, suntem singurii arheologi atestați și pentru cercetare submarină. Așteptăm forțe proaspete, tineri interesați de acest domeniu".
Iar directorul MINAC ne-a specificat că este vorba despre o activitate atestată, nefiind vizați așa-zișii căutători de comori. De-a lungul anilor, scafandri amatori (de chilipiruri!) și pescari, fie s-au arătat interesați de un parteneriat în domeniu, fie au semnalat zone cu epave, vestigii submerse sau, pur și simplu, au confirmat existența unei piețe de bunuri culturale având ca proveniență apele litorale românești. Nu este vorba despre amatori, ci despre tineri care chiar doresc o carieră în acest domeniu.
Ungurii au depistat ruinele cetății Callatis de sub mare. Doar au aruncat momeala
În mai puțin de o săptămână, membrii unei echipe mixte româno-ungare, care au intrat pentru prima dată în adâncurile mării de la Mangalia, ne-au demonstrat că tehnica poate examina cu o precizie uluitoare comorile ascunse în ape. Și că, pe baza unui plan stabilit ca la carte - documentări prealabile, schițe, vehicule pe apă, echipamente sofisticate - adâncul mării nu mai reprezintă o necunoscută. Octopus Maritime Archeological Research Association din Budapesta și Centrul de Scafandri Carpatica din București au arătat mangalioților că au sub apă aproximativ 20 ha din Cetatea antică Callatis.
Specialiștii constănțeni insistă pe ideea turismului subacvatic
Cu acest prilej, dr. Constantin Chera ne-a semnalat și dorința de a se investi în turismul subacvatic. Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre adăpostește vestigii din epoca medievală, romano - bizantină, romană, elenistică, greacă. Toate piesele au valoare de patrimoniu și ar putea da o valoare și mai mare istoriei zonei și, de ce să nu recunoaștem, ar da o altă identitate spațiului maritim românesc. Dacă ne uităm la vecinii noștri, în Turcia, există un muzeu făcut aproape exclusiv numai pe cercetare marină, expoziție realizată pe baza unei colaborări cu specialiști americani.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a bătut palma cu un grup de arheologi italieni, în ideea obținerii unei finanțări europene în baza pactului teritorial Alto Belice Corleonese. Este vorba despre un proiect comun de sondare a posibilităților de cercetare arheologică submarină, un domeniu în care românii de abia învață ABC-ul.
Nu sunt primii arheologi străini care au venit să ne cerceteze comorile. O echipă mixtă româno-ungară a găsit, într-un timp record, ruine ale vechii Cetăți Callatis. A fost descoperită, cu aparatură de ultimă generație, chiar și o epavă, cel mai probabil din perioada elenistică.
Nu e de mirare că din ce în ce mai mulți arheologi străini vin să ne răscolească fundul mării; comorile sunt multe și, în premieră, Legea privind monumentele istorice din România conține, pentru regiunea Dobrogea, un capitol special dedicat vestigiilor arheologice subacvatice.
Recent, potrivit dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în baza unui parteneriat încheiat cu S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club și CEFOP Italia, partea străină s-a angajat să ajute specialiștii constănțeni pentru a depune, în vederea obținerii unei finanțări europene, un proiect de cercetare. Dr. Constantin Chera ne-a specificat că, la ora actuală, se lucrează la documentația necesară, cu atât mai mult cu cât muzeul a reușit să se doteze, recent, și cu minimum necesar pentru scufundări.
Potrivit acestuia, parteneriatul cu CEFOP Italia vizează și delimitarea siturilor arheologice submarine de la coasta românească a Mării Negre: "Se preconizează astfel un program pe mai mulți ani de cercetări arheologice submarine, în care să fie atrase fonduri europene pentru salvarea patrimoniului arheologic ascuns de apele mării".
Cinci cercetători italieni au întreprins o serie de scufundări în Marea Neagră, iar primele rezultate au apărut deja: au fost identificate fragmente ceramice antice, materiale de construcție răvășite și un zid submers dintr-o zonă a vechiului Tomis.
"În cursul anului trecut, muzeul nostru a participat, în colaborare cu Centrul de Formare și Orientare Profesională (CEFOP) din Palermo, Italia, condus prof. Marcello Rocca, la realizarea unui proiect intitulat «Itinerarii scufundate». În acest sens, CEFOP a desfășurat tabere de inițiere și cercetare arheologică subacvatică, la care au participat doi specialiști arheologi români - "subsemnatul", Constantin Chera, directorul MINAC, și arheolog Cătălin Dobrinescu. Am efectuat trei săptămâni de practică, alături de specialiștii italieni, în vederea extinderii activității de cercetare și formare în domeniul subacvatic a cercetătorilor români și italieni. Astfel, în urma taberelor de inițiere, suntem singurii arheologi atestați și pentru cercetare submarină. Așteptăm forțe proaspete, tineri interesați de acest domeniu".
Iar directorul MINAC ne-a specificat că este vorba despre o activitate atestată, nefiind vizați așa-zișii căutători de comori. De-a lungul anilor, scafandri amatori (de chilipiruri!) și pescari, fie s-au arătat interesați de un parteneriat în domeniu, fie au semnalat zone cu epave, vestigii submerse sau, pur și simplu, au confirmat existența unei piețe de bunuri culturale având ca proveniență apele litorale românești. Nu este vorba despre amatori, ci despre tineri care chiar doresc o carieră în acest domeniu.
Ungurii au depistat ruinele cetății Callatis de sub mare. Doar au aruncat momeala
În mai puțin de o săptămână, membrii unei echipe mixte româno-ungare, care au intrat pentru prima dată în adâncurile mării de la Mangalia, ne-au demonstrat că tehnica poate examina cu o precizie uluitoare comorile ascunse în ape. Și că, pe baza unui plan stabilit ca la carte - documentări prealabile, schițe, vehicule pe apă, echipamente sofisticate - adâncul mării nu mai reprezintă o necunoscută. Octopus Maritime Archeological Research Association din Budapesta și Centrul de Scafandri Carpatica din București au arătat mangalioților că au sub apă aproximativ 20 ha din Cetatea antică Callatis.
Specialiștii constănțeni insistă pe ideea turismului subacvatic
Cu acest prilej, dr. Constantin Chera ne-a semnalat și dorința de a se investi în turismul subacvatic. Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre adăpostește vestigii din epoca medievală, romano - bizantină, romană, elenistică, greacă. Toate piesele au valoare de patrimoniu și ar putea da o valoare și mai mare istoriei zonei și, de ce să nu recunoaștem, ar da o altă identitate spațiului maritim românesc. Dacă ne uităm la vecinii noștri, în Turcia, există un muzeu făcut aproape exclusiv numai pe cercetare marină, expoziție realizată pe baza unei colaborări cu specialiști americani.
