Într-un moment în care există suspiciuni serioase privind gestionarea financiară a instituției, orice ambiguitate legată de cine conduce efectiv Inspectoratul Școlar nu face decât să adâncească neîncrederea. Educația are nevoie de conducere clară, responsabilă și transparentă, nu de influențe informale sau de continuități neoficiale. În același timp, cred că este esențial ca toate sesizările privind decizii administrative și disciplinare să fie analizate cu respectarea strictă a procedurilor și a dreptului la apărare. Doar astfel putem vorbi despre stabilitate managerială reală. În contextul situațiilor semnalate privind respectarea procedurilor administrative și a dreptului la apărare, consider că se impune o evaluare managerială urgentă la nivelul Liceului Economic Virgil Madgearu Constanța. Dacă se constată încălcări ale cadrului legal sau disfuncționalități grave de management, menținerea în funcție nu mai poate fi justificată. Funcția de director presupune nu doar autoritate, ci și răspundere deplină pentru legalitatea deciziilor asumate. Funcția de conducere nu este un drept câștigat, ci o responsabilitate condiționată de legalitate.
Doamna Portase poate schimba lucruri, dar vrea? I se da voie? Roberta Galav nu avea ce sa caute la prezidiu.
Inca sunt directori carora le e frica sa sune la Inspectorat. De ce credeti? Datorita deschiderii? Nu, din cauza mentalitatii invechite. Inspectorii de cred semizei? E normal sa astepti cu lunile sa ti se aprobe un concurs in scoala, in conditiile in care e vorba de post unic si te incadrezi in buget, cum bine au spus? Ce fac oamenii astia toata ziua, daca nu rezolva problemele scolilor? Si daca nu le rezolva, vor raspunde la reclamatiile parintilor, asa cum se intampla...Poate ca le place mai mult sa raspunda la reclamatii, nu stiu.
Toți o apă și un pământ ! Și directorii sunt la fel ca și inspectorii !Preromina un iz măreț de abuz în serviciu , hărțuire și delapidare în formă continuă .Sunt un grup organizat ,din păcate ! Șpagă și iar șpagă ,cam asta i situația la Constanța !Fara inspectori și fără directori ! Toti își însușesc foloase necuvenite !
Toți o apă și un pământ ! Și directorii sunt la fel ca și inspectorii !Preromina un iz măreț de abuz în serviciu , hărțuire și delapidare în formă continuă .Sunt un grup organizat ,din păcate ! Șpagă și iar șpagă ,cam asta i situația la Constanța !Fara inspectori și fără directori ! Toti își însușesc foloase necuvenite !
Am analizat cele trei adrese ale ISJ primite ieri, 24.02.2026 si am constatat ca abuzurile si practicile lui Sorin Mihai sunt preluate si continuate de actualul general si echipa de inspectori cu functii de indrumare si control dar care nu-l indruma pe directorul Liceului Economic Virgil Madgearu ci pe subsemnata. Care nu-l verifica pe director printr-un audit in mijlocul membrilor catedrei economic ci ia de baza declaratiile directorului luate prin corespondenta. Dupa o analiză proceduralo-administrativă, am formulat un răspuns ferm și profesionist si l-am trimis astazi pe emailul ISJ. Ce spun, de fapt, adresele ISJ 1. Adresa nr. 266/267/24.02.2026 („decizia poate fi contestată la Tribunal”) ISJ: -confirmă că cercetarea disciplinară s-a făcut conform unei proceduri interne; -afirmă că documentele mi-au fost transmise; -îmi indică faptul că pot contesta sancțiunea în instanță. Observ ca ISJ nu analizează legalitatea procedurii, nu verifică dreptul la apărare, nu verifică imparțialitatea comisiei, nu răspunde acuzației privind lipsa audierii efective. Se limitează la a redirecționa către instanță. 2. Adresa nr. 319/327/24.02.2026 („conflict restrâns”) ISJ afirmă: -a existat o comisie de verificare; -climatul este „majoritar pozitiv”; -există „un nucleu conflictual restrâns” care generează tensiuni. Observ ca această formulare: „un nucleu conflictual restrâns” nu este fundamentată pe: -audierea tuturor părților contradictoriu, -verificări în catedră,- -constatări directe ale jignirilor, -analiză a mesajelor sau probelor furnizate de mine. Este o concluzie bazată pe percepții colective, nu pe probatoriu contradictoriu. 3. Adresa nr. 284/285/288/289/24.02.2026 („opriți sesizările, adoptați atitudine constructivă”) ISJ: -recomandă „atitudine constructivă”; -sugerează oprirea sesizărilor; -afirmă că nu este o problemă managerială, ci manifestări individuale. De mentionat ca un inspectorat școlar nu poate recomanda încetarea exercitării dreptului constituțional de petiționare (art. 51 Constituția României). Aceasta poate fi interpretată ca: -descurajare a raportării neregulilor; -presiune instituțională; -minimalizare a unui conflict escaladat. Dupa o analiza din punct de vedere procedural ISJ a făcut 4 erori majore: 1. Nu a exercitat control efectiv în teren Nu există mențiuni despre: -ședință în catedra economică; -confruntare directă între părți; -verificarea înregistrărilor video; -analizarea probelor concrete. 2. A substituit analiza procedurală cu analiza „percepției majorității” Drepturile unui cadru didactic nu se stabilesc prin vot sau prin chestionare de climat. Legalitatea unei cercetări disciplinare nu se stabilește prin: „majoritatea consideră că...” 3. A ignorat competența proprie IPJ a transmis că situația ține de competența ISJ (așa cum am menționat si v-am trimis deja raspunsul IPJ SECTIA 2 POLITIE). Dacă ISJ ar fi intervenit ferm administrativ, conflictul nu ar fi escaladat în instanță. 4 A sugerat limitarea sesizărilor Aceasta poate constitui: -ingerință în dreptul de petiționare; -afectarea libertății de exprimare profesională. Adresele transmise de Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în care mi se recomandă „o atitudine pozitivă” și evitarea sesizărilor, ridică o problemă serioasă de abordare instituțională. Rolul inspectoratului nu este de a corecta tonul unui cadru didactic, ci de a verifica respectarea cadrului normativ și a prevederilor din ROFUIP. Atunci când accentul se mută de la fondul sesizărilor către „atitudinea” celui care le formulează, apare riscul unei presiuni instituționale subtile și al deturnării discuției de la respectarea regulilor. Sesizarea unor posibile nereguli nu este o abatere disciplinară. Este un drept și, în anumite situații, o obligație profesională. Consilierea ar trebui să vizeze în primul rând conformarea la regulament a conducerii unității, nu temperarea celui care solicită aplicarea lui. O instituție publică își consolidează credibilitatea prin aplicarea echilibrată a normelor, nu prin deplasarea discuției către chestiuni de „atitudine”.