Pe 23 septembrie, reprezentanții opoziției atacau la Curtea Constituțională Legea Educației, pe care Guvernul Boc și-o asumase în Parlament. Cinci critici majore au fost aduse acesteia, motiv pentru care, pro-babil, pe lângă altele, Curtea Constituțională a admis, ieri, sesizarea făcută și a decis că Legea Educației contravine Constituției.
- Publicitate -
Critici argumentate și pertinente
Primul aspect este legat de directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ, stipulat în articolul 251 din lege, care spune că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic. Acesta ar excede articolului 40 alineatul 3 din Constituție care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocații poporului, magis-trații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element se referă la soluționarea stării de incompatibilitate. La articolul 331 din Legea Educației, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluționează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberație - directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul Ciprian Dobre.
În Legea Educației se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenții liceului pot susține în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetățean român la nașterea acestuia. Ceea ce ar fi însemnat că, în condițiile în care Legea intra în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, intervenea discriminarea față de cei născuți înainte de intrarea în vigoare a textului.
La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educației poate, prin ordin, să suspende din funcție rectorul unei instituții de învățământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Ceea ce a condus la con-cluzia că universitățile vor fi conduse de Guvern.
Parlamentarii PNL au sesizat și încercarea de politizare a sistemului de învățământ preuniversitar și universitar.
Actanții își dau cu părerea
Legea Educației Naționale a fost o încercare de depolitizare a școlii românești, încercare eșuată, mai ales că acest act normativ nu mai are prea multe șanse să fie promulgat, a declarat șeful Comisiei pre-zidențiale pentru educație, Mircea Miclea. "Nu sunt specialist în drept constituțional, deci nu pot comenta decizia Curții. Mi se pare, însă, una incorectă, deoarece invocă incompatibilitatea dintre funcția de director de școală și calitatea de membru de partid, considerând-o discriminatorie. Dar mai sunt și alte categorii profesionale care trebuie să respecte reguli de incompatibilitate. Consider că legea încerca să depolitizeze școala, dar a eșuat. Nu prea văd cum ar putea evolua mai departe această lege, acesta este sfârșitul ei", explică șeful Comisiei prezidențiale, fost ministru al Educației.
Un alt fost ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, și sindi-caliștii au salutat, însă, decizia de ieri a Curții Constituționale a României (CCR), prin care Legea Educației a fost declarată neconstituțională. "Decizia CCR privește asumarea răspunderii, care nu se poate face pe o lege organică, acest act normativ trebuie aprobat de Parlament. Eu am susținut dintotdeauna acest lucru. Traseul legii va fi, în opinia mea, discu-tarea în Parlament și apoi aprobarea ei", spune Andronescu.
Ecaterina Andronescu mai crede că, în Parlament, legea ar putea suferi modificări la capitolul despre descentralizarea sistemului de învățământ preuniversitar, la cel legat de incompatibilitatea funcției de director cu calitatea de membru de partid și la cel privind autonomia universitară, care nu trebuie încălcată.
Unul dintre capitolele Legii Educației care au creat cele mai numeroase discuții în contradictoriu este descentralizarea sistemului preuniversitar, respectiv acordarea unui procent din puterea de decizie la nivelul școlilor consiliilor locale și interdicțiile legate de incompatibilitatea funcției de director cu calitatea de membru al unui partid politic. "Școala trebuie să fie reprezentată de profesori, nu să fie la cheremul autorităților locale", spune Marius Nistor.
