Propunerea
legislativă care prevede interzicerea utilizării echipamentelor de comunicații
electronice pe întreaga durată a programului școlar a stârnit reacții puternice
în spațiul public. În timp ce o parte dintre părinți și profesori susțin
măsura, Consiliul Național al Elevilor (CNE) consideră că o astfel de
interdicție nu reprezintă soluția reală pentru problemele cu care se confruntă
sistemul educațional.
- Publicitate -
Într-un
document intitulat sugestiv „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii digitale”,
reprezentanții elevilor atrag atenția că școala românească trebuie să găsească
modalități de adaptare la transformările tehnologice și la impactul tot mai
mare al inteligenței artificiale, nu să răspundă exclusiv prin măsuri
restrictive.
Potrivit
CNE, obiectivul principal ar trebui să fie reducerea dependenței de tehnologie,
creșterea atenției elevilor la ore și dezvoltarea unei utilizări responsabile a
dispozitivelor digitale. Reprezentanții elevilor susțin că simpla interzicere a
telefoanelor nu va rezolva probleme precum lipsa de interes pentru școală sau
dificultățile sistemului educațional.
„Dacă
elevul român este total dezinteresat, prezent doar fizic la oră și nu poate
identifica relevanța actului educațional, trebuie să acceptăm că de vină nu
poate fi doar telefonul", se arată în poziția oficială a organizației.
Elevii
atrag atenția și asupra riscului ca o astfel de măsură să amplifice
neîncrederea pe care mulți liceeni o manifestă deja față de sistemul de
învățământ. În opinia lor, succesul unor restricții similare implementate în
state precum Franța sau Italia nu poate fi separat de existența unor condiții
esențiale, precum disciplina educațională consolidată, serviciile de consiliere
școlară, relația funcțională dintre școală și familie și mecanisme eficiente de
aplicare.
Pentru
a-și susține argumentele, Consiliul Național al Elevilor face o paralelă cu
situația educației din perioada interbelică. Potrivit datelor recensământului
din 1930, doar 57% dintre români știau să scrie și să citească, iar majoritatea
nu depășiseră nivelul învățământului primar. Reprezentanții elevilor subliniază
că problemele educaționale existau și înainte de apariția tehnologiei moderne,
ceea ce demonstrează că dificultățile sistemului nu pot fi puse exclusiv pe
seama telefoanelor mobile.
De
asemenea, CNE invocă și date recente privind eficiența interdicțiilor. Conform
UNESCO, în martie 2026 existau 114 sisteme educaționale la nivel mondial care
aplicau restricții naționale privind telefoanele în școli. Totuși, chiar și
statele care au adoptat astfel de măsuri recunosc că interdicțiile, de unele
singure, nu rezolvă problemele fundamentale și trebuie însoțite de dezvoltarea
competențelor digitale și a gândirii critice.
Mai
mult, un studiu realizat în aproximativ 1.800 de școli din Statele Unite a
identificat efecte aproape inexistente asupra rezultatelor școlare, frecvenței
la cursuri și fenomenului de cyberbullying după introducerea unor interdicții
stricte privind utilizarea telefoanelor.
În
concluzie, Consiliul Național al Elevilor consideră că o eventuală interdicție
poate reprezenta cel mult primul pas al unui proces mult mai amplu. Organizația
solicită autorităților să investească în educația media și digitală și să
dezvolte programe de conștientizare pentru elevi, profesori și părinți.
„Principala
preocupare este dacă autoritățile pot să-și asume mai mult decât o simplă
interdicție și dacă sunt capabile să garanteze o schimbare reală într-un
context în care nivelul de încredere în instituții este tot mai scăzut",
transmite Consiliul Național al Elevilor.
