Consiliul Tineretului din România (CTR), principală
structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor și a ONG-urilor
de/pentru tineret, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
(ANOSR), federația națională de reprezentare a studenților din România și
Consiliul Național al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a
elevilor din România, își manifestă susținerea față de coborârea vârstei de vot
la 16 ani. Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru
o democrație sănătoasă, precum o indică și tendința celorlalte state europene,
care va încuraja o participare mai numeroasă și mai semnificativă a tinerilor
din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod
direct.
- Publicitate -
Organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret au un
istoric bogat, punând în discuție acest subiect și solicitând, în acest sens,
decidenților politici o mai bună prioritizare pe această temă de dezbatere. În
anul 2018 a fost realizată o consultare publică în România cu privire la acest
aspect, rezultând faptul că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii
vârstei de la care poți avea drept de vot va avea un impact pozitiv asupra
implicării tinerilor în problemele comunității.
Raportul național al celui de-al VIII-lea ciclu al
Dialogului UE cu tinerii (2021), construit pe baza opiniilor tinerilor români
cu privire la obiectivul european de tineret numărul 9, spațiu și participare
pentru toți, indică faptul că tinerii consideră, în continuare, necesară implementarea
dreptului de vot începând cu vârsta de 16 ani, văzând în această măsură un
mijloc pentru creșterea participării și a reprezentării egale a acestora în
procesul electoral.
Scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru
statele europene, precum reiese și din raportul Conferinței Europene de Tineret
care a avut loc anul acesta, rezultatul celui de-al VIII-lea ciclu al
Dialogului UE cu Tinerii, cel mai amplu proces de consultare a tinerilor din
Uniunea Europeană. Acest raport demonstrează, încă o dată, faptul că tinerii
europeni sunt pregătiți și își doresc să voteze de la 16 ani, însă au nevoie și
de o educație, formală și nonformală, mai aprofundată în domeniul democrației
și cetățeniei active.
Din ce în ce mai multe state adoptă posibilitatea de vot
de la această vârstă, iar trecerea de la vârsta minimă de vot de 18 ani, la 16
ani este una naturală având în vedere drepturile și obligațiile pe care le au
deja tinerii, mai exact, începând cu vârsta de 16 ani, printre altele, aceștia
pot încheia singuri contracte de muncă, deci devin plătitori de taxe și
impozite, așadar, dacă au discernământul să devină, practic, cetățeni
independenți, ar trebui să aibă și posibilitatea de a-și alege guvernanții și
reprezentanții.
De asemenea, se observă o implicare civică și o cultură
democratică din ce în ce mai pronunțată din partea generației tinere, fiind
mult mai implicată în acțiuni civice care au ca scop consolidarea democrației,
astfel, coborârea vârstei de vot la 16 ani ar aduce urmări pozitive în societatea
deoarece ar permite mai multor persoane interesate de procesul democratic să se
implice în mod direct în aceste decizii cruciale pentru viitorul unui stat. În
același timp, prin cultivarea obișnuinței de implicare activă prin vot, de la
vârsta de 16 ani, tinerii vor avea o răspundere mult mare din perspectiva
exercitării actului democratic, printr-o participare mai largă la urnele de
votare, înțelegând cu o mai mare acuratețe importanța implicării și a
drepturilor pe care le au în societate.
CTR, împreună cu alte câteva zeci de organizații
inițiatoare, a mai propus scăderea vârstei minime de vot la 16 ani în
documentul de viziune al sectorului de tineret, Rezoluția Tinerilor 2020-2027.
Pe lângă această măsură, pentru a asigura formarea unor generații din ce în ce
mai educate în ceea ce privește procesul democratic și cetățenia activă,
capabile să ia decizii în deplină cunoștință de cauză, propunem și dezvoltarea
unui curriculum la decizia fiecărei școli privind includerea în sistemul formal
de educație a disciplinei „Educație pentru participare”, care să se regăsească
în oferta Ministerului Educației, particularizată pentru fiecare an de studiu.
Asemenea oricărui alt proces și decizie care afectează
tinerii în mod direct sau indirect, și aceste noi dezbateri referitoare la
scăderea vârstei minime de vot trebuie să fie realizate într-o strânsă
cooperare cu tinerii și organizațiile de reprezentare, prin consultarea
acestora pe tot parcursul demersului. În acest sens, CTR, ANOSR și CNE solicită
transparență și dialog, pentru a asigura o finalitate favorabilă și adecvată
privind această necesitate.
