Zeci de meșteșugari, artiști plastici și nu numai sunt prezenți, săptămâna aceasta, pe platoul din fața Muzeului de Artă Populară din Constanța, pentru a-și etala frumoasele mărțișoare, confecționate cu multă trudă și dragoste. Acestea sunt realizate în cadrul celei de-a XV-a ediții a Târgului de Mărțișoare, majoritatea fiind confecționate manual, din material textil, lemn, ceramică, scoici, fir metalic, pietre semiprețioase, sticlă, rășini și flori naturale, modelate, pictate, croșetate, cusute cu motive populare.
- Publicitate -
Chiar dacă afară avem o vreme rece, de iarnă, muzeul s-a pregătit deja să întâmpine primăvara, cu tradiționalul mărțișor pe care vizitatorii îl pot vedea înfrumusețând costumele populare aflate în expoziția permanentă a instituției de cultură.
"Încă din timpuri străvechi, mărțișorul este simbolul primăverii. Firul său bicolor alb-roșu sau alb-negru simbolizează iarna și vara. Se crede că o funie bicoloră, simbolizând zilele anului, ar fi fost toarsă de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Odinioară, în secolul al XIX-lea, acest fir de lână în două culori de care se agăța o monedă de argint sau de aur, o cruciuliță sau o iconiță era primit de copii, fete și băieți, de la părinți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Potrivit lui Ion Ghinoiu, exista credința că purtătorii mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi frumoși ca florile, sănătoși, plăcuți și drăgăstoși, dar și feriți de deochi. La început, mărțișorul se purta legat la mână, ulterior fiind purtat la gât, iar mai târziu în piept", a declarat directorul Muzeului de Artă Populară, Maria Magiru.
Aceasta a precizat că tradiția mărțișorului se păstrează și în prezent, iar firul alb-roșu de care se agață un obiect artizanal este dăruit fetelor și femeilor, pentru a fi purtat în piept în luna martie.
Pe vremuri, acesta era scos la un anumit interval de timp (de Mucenici, în special) sau când înfloreau pomii fructiferi, fiind agățat de ramurile acestora.
